Într-un litigiu de dreptul familiei, mai precis într-un proces de încredințare al unui minor, judecătorul B. Carlton Terry Jr. din Carolina de Nord s-a împrietenit cu unul din avocații părților litigante pe Facebook.

Mai mult, judecătorul și avocatul  aceștia au schimbat comentarii între ei în decursul procesului, iar avocatul l-a complimentat pe judecător la un moment dat, scriind ”Judecătorul meu este înțelept”.

Timpul a trecut, procesul a decurs mai departe, iar după pronunțarea sentinței, avocatul advers a aflat despre ”prietenia” dintre aceștia afișată public pe rețeaua socială.

Judecătorul s-a declarat imediat incompatibil, sentința a fost casată iar cazul a fost trimis spre rejudecare.

Judicial Standards Commission (echivalentul Consiliului Superior al Magistraturii) din Carolina de Nord a luat în discuție obiceiurile sociale de pe Internet ale judecătorului și a considerat că a avut loc o încălcare a codului deontologic al magistratului.

Comisia i-a adresat o mustrare publică severă pentru fapta sa.

Judecătorul Terry și-a recunoscut greșeala și s-a angajat să studieze mai îndeaproape codul etic al magistratului.

Comentariile dintre judecător și avocatul Charles Schieck au inclus și detalii despre procesul în curs.

Într-unul din mesaje, s-a discutat despre considerarea faptului că unul dintre soți îl înșelase pe celălalt.

În camera de consiliu, judecătorul Terry a anunțat părțile că mărturia este credibilă dar că nu va afecta în niciun fel decizia asupra încredințării minorului.

Schieck a răspuns: ”Mă voi gândi cum pot să probez existența unui fapt negativ”

În seara aceea, Schieck a scris pe Facebook ”Cum dovedesc existența unui fapt negativ”? la care judecătorul a răspuns că în speță sunt ”doi părinți buni dintre care trebuie să aleagă unul”. Schieck a răspuns cu comentariul ”Judecătorul meu este înțelept”.

În ziua următoare Schieck a întrebat: ” Sper ca astăzi să fie ultima înfățisare”. Judecătorul a răspuns: ”Astăzi este ultima zi de înfățișare”.

Deși aparent nevinovate, comunicările descrise pun o problemă etică. Judecătorul nu are voie să se comunice cu una din părțile aflate în proces în lipsa celeilalte, cu privire la o cauză aflată pe rol.

De asemenea, judecătorul Terry a făcut verificări personale asupra părților pe internet, le-a privit fotografiile și în special asupra doamnei Whitley ale cărei poezii le-a apreciat foarte mult și pe care chiar le-a recitat în camera de consiliu.

Problema este că judecătorul nu a adus la cunoștința părților că a făcut aceste verificări și nu le-a menționat în probatoriu, dar în comunicarea orală a deciziei luate, acesta s-a folosit de poeziile menționate deși nu fuseseră admise în probatoriu și discutate de părți.

Trebuie menționat că spre deosebire de procedura românească, în SUA, toate discuțiile sunt înregistrate audio și sunt stenografiate iar acestea fac parte din documentele oficiale ale procesului.

Alberto Kurtyan

Tribunalul Harghita

Decizia penală definitivă nr. 231/R din 14 decembrie 2010

confirmă cu autoritate de lucru judecat:

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ

JUDECĂTORIA MIERCUREA CIUC

Nr. 373/II/2/2010

REZOLUȚIE

Anul 2010, luna iulie ziua 07

Prim – procuror FABIAN ORSOLYA KINGA din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc.

Examinând plângerea formulată de CSATA LASZLO împotriva Rezoluției nr. 190/P/2009 din 03.06.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc.

CONSTAT

Prin Rezoluția nr. 190/P/2009 din 03.06.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, în baza art. 249 alin. 1 din C.p.p. rap. la art. 11 pct. 1 lit.b din C.p.p. și art. 10 lit. d din C.p.p. s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului CSATA LASZLO cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de exercitare fără drept a unei profesii, faptă prev. și ped. de art. 281 C.p. și înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 215 alin.1 C.p. cu aplic. art. 33 lit.a C.p. Neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev. și ped. de art. 290 C.p.

Din cuprinsul Rezoluției reiese că prin rezoluția din data de 02.06.2009 s-a început urmărirea penală față de Csata Laszlo pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 281 C.p. și art. 215 alin.1 C.p. cu aplic. art. 33 lit. a C.p. reținându-se în sarcina acestuia că în perioada 18.12.2008 și 22.01.2000 a îndeplinit acte specifice profesiei de avocat , constând în formularea și introducerea unei cereri de chemare în judecată, reprezentarea reclamanților în procesul civil, întocmirea procurii avocațiale și încercarea de a o depune în instanță, desfășurând prin aceasta activități specifice profesiei de avocat.

Din probele administrate rezultă că în data de 22.01.2009 Judecătoria Miercurea Ciuc a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc cu privire la săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 281, 215 alin. 1 și 290 din C.p. față de învinuitul Csata Laszlo. În timpul urmăririi penale învinuitul a arătat că din anul 2007 este avocat în UNBR, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege pentru calitatea de avocat, depunând în acest sens înscrisurile următoare: adeverința eliberată de UNBR din care rezultă că este avocat definitiv și este înscris în tabloul avocaților, procesul – verbal de susținere a examenului de admitere în profesia de avocat, actul de înființare; anexe privind Tabloul Avocaților definitivi înscriși în UNBR. S-a reținut că numitul Csata Laszlo îndeplinește condițiile de înscriere în avocatură, fiind admis în UNBR pe baza examenelor promovate în condițiile art. 16 din Legea 51/1995. Baroul din care face parte Csata Lazszslo a fost înființat prin hotărâre judecătorească, fiind o instituție care respectă prevederile Legii penale. De asemenea, potrivit art. 6 pct. 3 lit.e din CEDO care reglementează dreptul părților de a-și alege apărătorul pe care-l consideră competent să îl reprezinte, prin urmare numitul Csata Laszlo putea să-l reprezinte în fața instanței pe Imre Attila. Din actele aflate la dosar rezultă că învinuitul face parte din Baroul Harghita care a fost înființat prin Hotărârea nr. 44/2004 a Filialei Bălești Gorj a Asociației Figaro Potra și care funcționează în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile.

Având în vedere cadrul de înființare și funcționare a Baroului Harghita se constată că învinuitul a avut convingerea că activitatea care o desfășoară este în deplină concordanță cu dispozițiile legale.

Referitor la infracțiunile de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată se constată că în cazul acestora nu sunt îndeplinite elementele constitutive lipsind altura obiectivă cât și cea subiectivă având în vedere aceleași considerente expuse mai sus.

Petentul în motivarea plângerii arată că soluția dispusă este legală și temeinică, dar greșit încadrată. Solicită infirmarea soluției și dispunerea unei soluții de neîncepere a urmăririi penale pentru toate infracțiunile dar în temeiul prevederilor art. 10 lit.a C.p.p.

Analizând probele administrate în dosar se constată că în cauză există dovezi că petentul a exercitat profesia cu îndeplinirea condițiilor cerute de statutul avocaților, în cadrul unui barou care în perioada respectivă funcționa legal. Astfel prin asumarea calității de avocat în fața clienților, petentul nu a indus în eroare pe nimeni și nici acțiunile de întocmire și semnare a actelor specifice activității de avocat nu constituiau fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Având în vedere cele mai sus reținute considerăm că soluția dispusă în cauză nu este legală. încadrarea corectă a motivului care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale fiind aceea prevăzută la art. 10 lit.a C.p.p. motiv pentru care plângerea petentului Csata Laszlo este întemeiată, urmând a fi admisă.

Astfel, în temeiul art. 278 C.p.p.

DISPUN

Art. 1. Se admite plângerea formulată de petentul Csata Laszlo cu domiciliul în mun Gheorghieni împotriva Rezoluției nr. 190/P/2009 din 03.06.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc.

Art. 2. Se infirmă soluția dată de procuror prin Rezoluția nr. 190/P/2009 din 03.06.2010.

Astfel în baza art. 249 alin.1. din C.p.p. rap. la art. 11 pct. 1 lit.a din C.p.p. și art. 10 lit.a din C.p.p.

DISPUN:

I. Scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului CSATA LASZLO cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de exercitare fără drept a unei profesii, faptă prev. și ped. de art. 281 C.p. și înșelăciune, faptă prev. și ped. de art. 215 alin.1 C.p. cu aplic. art. 33 lit.a C.p.

II. Neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev. și ped. de art. 290 C.p.

PRIM PROCUROR

FABIAN ORSOLYA KINGA

Red. Dact FOK 07.07.2010

Unii indieni supăraţi au găsit soluţia pentru a trece de deprimarea cauzată de şomaj. Au reuşit să facă economie la pastilele contra anxietăţii printr-o răzbunare în stil antic. I-au dat foc şi l-au ars în flăcări pe patronul oţelăriei din Bolangir, India, care tocmai îi concediase.

După ce au aflat că tocmai au fost concediaţi, vreo 12 proaspeţi şomeri au atacat automobilul hulpavului patron Radhey Shyam, joi, 4 martie 2011 în statul indian Orissa. În furia lor, au turnat benzină peste jeep-ul directorului şi l-au transformat într-un rug funerar, cu tot cu omul dinăuntru. Totuşi, alţi 2 pasageri din maşină au reuşit să fugă, dar patronul care le semnase concedierile nu a fost lăsat să părăsească gipanul.

Patronul de 59 de ani a murit în urma prăjelii administrate, peste limita admisă de rezistenţa naturală a omului.
Sindicaliştii indieni implicaţi s-au liniştit imediat din anxietatea provocată de concedierile colective şi au plecat la casele lor liniştiţi.

Incidentele de acest fel sunt obişnuite în India, unde lucrătorii nu înţeleg să lase nepedepsită concedierea sau disputele legate de salarizare. Multe dintre aceste conflicte de muncă se termină cu mortăciuni, sindicatele fiind cunoscute pentru fermitatea lor.

Un alt caz de violenţă industrială a mai avut loc şi în 2008, unde zeci de angajaţi ai unei făbricuţe italiene, Graziano Transmissioni India l-au bătut cu bâtele pe directorul local de resurse umane într-o mahala din New Delhi.
In ciuda faptului că indienii supăraţi l-au bătut şi omorât pe patron, aceştia au aflat cu suprindere că nu îşi vor obţine posturile înapoi.
Probabil că sindicaliştii socialişti indieni se gândesc acum la alte metode pentru negocierea contractelor colective de muncă, cum ar fi să dea foc întregului oraş sau să arunce bomba atomică în întreaga Indie.
Pentru protecţia personală, India se gândeşte să modifice legea autoapărării pentru a permite patronilor, ca pe lângă pistol şi gaze lacrimogene, să poarte veste cu explozibil.
Vesta cu explozibil s-a dovedit a fi în mijloc eficient de intimidare a agresorilor.
Iată că indienii sindicalişti socialişti nu sunt doar nişte slăbănogi care nu prea ştiu să repare computere, ci au în ei gena războinicilor şi revoluţionarilor.
Este ultima modă în sindicalismul modern. Concediaţii îşi invită fostul patron la un ultim grătar în aer liber (sau barbecue, cum se zice acum). Însă, bineînţeles că uită să îl informeze pe patron că el va fi meniul principal pe grătar – patron flambat.
Angajaţii concediaţi. Patronul incendiat. Acţiune sindicală serioasă cu chibrit şi lichide inflamabile.
Probabil că este şi filozofie aici. Incendiatorii sindicalişti s-au gândit că oricum patronul va arde în iad, astfel că poate ar fi mai bine să nu mai aştepte până atunci, ci să ardă direct, aici pe pământ.
În India, datorită incendierii automobilului, firmele angajează acum doar persoane cu autovehicul propriu pentru reducerea pierderilor în caz de concedieri.

Se pune întrebarea: Ce fel de benzină au folosit? Premium sau normală fără plumb?
Hmmm, dacă omorâm toţi patronii, atunci cine ne mai dă locuri de muncă?

De fapt, de ce mai este nevoie de sindicate, când salariaţii pot să negocieze direct şi personal cu bâta, chibritul şi benzina?
De asemenea, s-a observat o creştere a vânzărilor la stingătoarele de incendiu pentru limuzine.

După cercetări îndelungate, mai multe persoane au fost arestate, însă judecătorul se teme să intre în conflict cu ei ca să nu aibă aceeaşi soartă.
În apărarea lor, sindicaliştii au susţinut că au vrut doar să umple rezervorul de benzină deoarece patronul făcuse pana prostului.

Sau probabil că salariaţii s-au supărat pe faptul că  doar patronul poartă numele de director “executiv” şi au vrut şi ei să fie salariaţi “executivi”.
Iată că au reuşit. Au devenit sindicalişti executivi şi l-au executat pe patron.

Unul dintre sindicalişti a întrebat:”La puşcărie se dă şomaj?”

Alberto Kurtyan

Curtea de Apel București

(Dos. nr. 4455/3/2009)

DECIZIA PENALĂ nr. 524 din 30 martie 2010

Confirmă cu AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT:

Rezoluție

02.11.2009

Prim Procuror ALEXANDRA MIHAELA ȘINC de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București,

Examinând plângerile formulate de către numiții BOTA POMPILIU și PLĂCINTĂ DAMIAN – EMANUEL împotriva soluției adoptate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București prin rezoluția nr. 2928/P/2006 din 07.10.2009,

CONSTAT:

La data de 22.03.2006 Baroul București, prin reprezentant Av. Iordănescu Cristian a formulat plângere penală împotriva numiților BOTA POMPILIU, CALANGIU ILIE, PLĂCINTĂ DAMIAN EMANUEL solicitând efectuarea de cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 83 alin.1 din Lg. 84/1998.

În fapt, petenta a arătat că numiții BOTA POMPILIU, CALANGIU ILIE, PLĂCINTĂ DAMIAN EMANUEL în mod repetat au folosit înscrisuri pe care sunt reproduse denumirea de ”BAROUL BUCUREȘTI” și elementul grafic similar al siglei. Petenta susține că este titularul mărcii combinate ”BAROUL BUCUREȘTI”, înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, marca fiind o marcă combinată constituită din denumirea ”BAROUL BUCUREȘTI” și sigla Baroului București.

În cauză s-a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico – științifică, ocazie cu care s-a stabilit că utilizarea sintagmei ”BAROUL BUCUREȘTI” și a elementului grafic reclamat ”Zeița Justiției” nu poate constitui contrafacerea mărcii nr. 65768 întrucât partea verbală a mărcii ”BAROUL BUCUREȘTI”, conform certificatului eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, nu revendică dreptul de folosință exclusivă pentru elementele verbale ”BAROU” ȘI ”BUCUREȘTI”.

Referitor la elementul grafic ”Zeița Justiției”, acesta are o vechime foarte mare, fiind foarte des utilizat de persoane care oferă servicii juridice, fără a se revendica vreun titular sau proprietar.

În baza probelor menționate mai sus prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul București nr. 2928 /P/ 2006 din 07.10.2009 s-a dispus în temeiul art. 228 al. 6 din C.p.p. rap. la art. 10 lit.d din C.p.p., neînceperea urmăririi penale față de numiții BOTA POMPILIU, CALANGIU ILIE, PLĂCINTĂ DAMIAN EMANUEL sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 83 alin. 1 lit. a din Lg. 84/1998.

Soluția a fost criticată de către petenți sub aspectul temeiului juridic în baza căruia a fost adoptată, respectiv aceștia au susținut că procurorul ar fi trebuit să-și motiveze rezoluția de neîncepere a urmăririi penale în temeiul art. 10 lit.a C.p.p. (fapta nu există) și nu în temeiul art. 10 lit.d C.p.p. (nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii).

Examinând dosarul cauzei și plângerile formulare de către petenți împotriva soluției sus-menționate constat că acestea sunt întemeiate cu privire la temeiul în care s-a dispus soluția de neîncepere a urmăririi penale.

Astfel, conform art. 83 alin.1 lit.a din Legea 84 /1998, contrafacerea, imitarea sau folosirea fără drept a unei mărci în sensul inducerii în eroare a publicului asupra calității sau serviciilor la care se referă marca, constituie infracțiune.

Ori, în speță, fapta în sine nu s-a comis, conform raportului de cercetare tehnico-științifică efectuat în cauză și a lămuririlor furnizate de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 275 – 278 C.p.p., rap. la art. 228 al. 6 C.p.p. și art. 10 lit.a C.p.p.,

DISPUN:

1. Admiterea plângerilor formulare de către numiții BOTA POMPILIU și PLĂCINTĂ DAMIAN EMANUEL, domiciliați în București, Str. Academiei nr. 4-6, sc.B, et.3, ap. 31, sector 3, împotriva soluției adoptate de Parchetul de pe lângă Tribunalul prin rezoluția nr. 2928/P/2006 din 07.10.2009.

2. Infirmarea soluției adoptate prin respectiva rezoluție.

3. Neînceperea urmăririi penale față de BOTA POMPILIU și PLĂCINTĂ DAMIAN – EMANUEL sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 83 alin. 1 lit.a din Legea 84/1998, întrucât fapta nu există.

4. Soluția se comunică petenților.

PRIM PROCUROR

ALEXANDRA MARIA ȘINC

Interzicerea comercializarii ”etnobotanicelor” este o masura care nu are la baza nicio cercetare stiintifica, rezultate statistice, efect dovedit psihotropic, statistici privind fatalitatile… etc.

Toate afirmatiile la TV se fac fara absolut niciun temei stiintific sau dovedit in vreun fel. Sunt elucubratii.

Va fi o interdictie inutila din urmatoarele motive:

- nu se stie care plante sunt ”etnobotanice” – nu exista definitie legala.
- unele plante determinate se gasesc in mod natural, pe marginea strazii si este stupid sa interzici consumul plantelor care se gasesc in natura.

Frunza de plop, brad si fag are proprietati psihotropice.
Menta si usturoiul sunt droguri de categoria a 3-a si vor fi cumparate cu reteta de la farmacie sau cu aprobare de la Politie.

Deja interdictia Primariei capitalei a scos in afara legii locale toate magazinele tip plafar si toate produsele din tutun (toate sunt ”etnobotanice” conform definitiei date de HCL.

Dar… nu se va face nimic cu acestea, deoarece aceasta masura va genera doar coruptie in corpul de control al Primariei (unde este exact ca la vama).

Este o masura absolut aberanta, emotionala si bazata pe date false.

Medicul ala de la Iasi care apare la TV in fiecare zi este singurul care profita din campania asta cu ”etnobotanicele”.

Eu nici macar nu fumez si singurul ”drog” pe care l-am luat a fost un antinevralgic, dar toata campania asta miroase rau a politica de calitate proasta.

Oamenii fara minte nici macar nu isi dau seama ca ne intoarcem intr-o situatie in care statul reglementeaza pana si patrunjelul si mararul pe care il maninca oamenii… adica statul totalitar.

Daca nu le convine vanzarea catre minori… atunci ar putea institui aceasta interdictie, cum este la alcool si tutun.

Cineva intotdeauna profita din astfel de ”interdictii”.

Cati oameni au murit din cauza consumului de plante ”etnobotanice”? Zero.
Cati oameni au scris pe certificatul de deces intoxicatie/otravire cu ”etnobotanice”? Zero.
Cate persoane au diagnostic pe fisa medicala la urgenta ”intoxicatie cu etnobotanice”? Zero.

Atunci, de ce mai interzicem ”etnobotanicele”?
Ce sunt alea etnobotanice? O definitie clară.
Ce înseamnă psihotropic? Cât de stupid trebuie să fii ca să interzici menta și usturoiul ca fiind ”psihotropice”?

Până nu se răspunde clar la aceste întrebări… discutăm despre lucruri care nu sunt clare.

Toate plantele din România sunt ”etnobotanice” iar unele plante decorative de apartament sunt letale, dacă sunt consumate, infuzate sau chiar mirosite.
http://goo.gl/Q1Kq2

Alberto Kurtyan

Cum se cheama avocatul care promite ca va cistiga un proces impotriva bancii…… care le ia 200 euro + comision de succes 2-10% de persoana/reclamant…. 88 de clienti (si multe alte sute pe drum)… avocatul care face peste tot reclama … 100 de avocati pro bono… vrajeala… etc.
Si apoi pierde rusinos TOATE procesele…
In plus… Tribunalul OBLIGA toti reclamantii sa plateasca SOLIDAR 100.000 RON.
Solidar… adica BCR poate executa reclamantul cel mai gras…
Avocatii astia… sunt toti disperati sa isi faca un nume… fara sa le pese citi oameni distrug in urma lor.
Se pare ca Piperea (zis PIPI) a dat-o-n bara.
Sunt curios.
Va returna cei 17600 EURO?Nu prea cred.Si cine va plati cei 100.000 RON?

Cum se cheama avocatul care transforma nenorocirea oamenilor intr-o ocazie profitabila?
Vedeti aici!

http://www.creditbcr.ro/

Alberto Kurtyan