Cât de elegant suntem traşi pe sfoară !

Cum poate AMR să spună că “finanţează” construirea a 5 locuinţe pentru copii (?) atâta vreme cât face apel la mila publică pentru a colecta aceşti bani?

Credeam că vor finanţa din banii lor proprii!

Şi ce înseamnă case “pentru copii”?
Le construiesc case de jucărie în care încap doar copiii?

Şi cum poate o Asociaţie a Magistraţilor să accepte donaţii?
Nu le este afectată imparţialitatea?

Eu cred că în acest moment există nişte infractori care abia aşteaptă să doneze nişte bănuţi în contul magistraţilor.
Nu mulţi. Doar atât cât să creeze un conflict de interese şi să afecteze integritatea acestora.

Asociaţia Magistraţilor construieşte case. Nu vă depăşiţi atribuţiile?
Sau este doar o încercare de spălare a imaginii publice? De fapt nu construiţi nimic. Veţi spune. Am încercat. Nu am strâns bani.

Dacă veţi clădi şi casele în acelaşi mod în care aţi clădit şi justiţia, vai de mama lor de copii, în casele lor de jucării.

Alberto Kurtyan

Am rămas singur la birou. Toţi sunt în concediu şi trebuie să mă descurc singur. Nu am mai călcat prin Registrul Comerţului de multă vreme.

Am avut de făcut o rezervare la Biroul Unic pentru o societate nouă. Prilej să mă uit în jur. O scenă tipică de instituţie: funcţionari şi solicitanţi.

Cum stăteam la o coadă (mică, ce-i drept) am observat procedura prin care referentul primea o cerere pentru un extras de registru şi cum în final l-a eliberat.

Am rămas frapat de complexitatea mişcărilor pe care referentul a trebuit să le efectueze pentru a elibera un amărât de certificat.

În primul rând, formularul este foarte complicat şi conţine o grămadă de informaţii personale ale persoanei solicitante: cnp, data, locul nașterii, carte de identitate, serie, număr, unitatea emitentă, data emiterii…

Un noian de informaţii inutile, bun doar să încarce arhivele şi să ofere senzaţia unui stat poliţienesc care ţine morţiş să considere toţi cetăţenii săi drept nişte infractori nedescoperiţi.

Dacă mai cereau şi tensiunea arterială şi numărul de la pantof…

Solicitantul scria greu, privind atent şi frecvent cartea de identitate şi actele firmei. Dar ceea ce părea un început plicticos s-a dovedit ulterior a fi startul unei vesele sarabande funcţionăreşti.

În fine… referentul primeşte cererea, găseşte informaţia solicitată în calculator şi tipăreşte 3 foi.

Acum începe dansul ştampilelor… şi al referentului.

Pe masă locuiau 3 ştampile: una rotundă, o datieră şi o ştampilă mică cu numele şi prenumele referentului. În partea stângă a biroului, stătea nemişcat un monstru de fier cu o manetă de jumătate de metru. Era imprimatorul de timbru sec. La fiecare operaţie de imprimare a timbrului sec se auzea un zgomot înfundat, ca şi cum birocraţia mi-ar fi tras un pumn metalic în faţă. Nu ştiu ce a simţit solicitantul. Eu asta am simţit.

Fiecare pagină trebuia timbrată.

Trei pagini – trei pumni. Clang! Zbang! Zdrang!

Au urmat cele trei ştampile de plastic, aplicate în succesiune rapidă: declic-uri, fâşâituri şi păcăneli.

După pregătirea prin lovituri mecanice a foii extrasului de registru, acesta a fost semnat de referent.

Şi pentru că este nevoie de încă o semnătură (de ce oare?), referentul s-a ridicat de la masă (pentru a patra oară) şi a alergat către biroul şefului de birou unic şi a primit o ştampilă.

Petentul a avut noroc. Dacă şeful era plecat… trebuia să mai aştepte. Dansul se prelungea…

Vai! Dar am uitat să vă spun care au fost cele patru mişcări ale referentului:

Decorul este format dintr-o masă lungă şi două scaune. În spatele scenei, o imprimantă grasă care oftează încontinuu.

- Prima mişcare. Referentul se ridică de la masă pentru a extrage din imprimantă nota de calcul. Imprimanta este la doi metri în spatele referentului, pe o masă de lemn.

Referentul înmânează nota de calcul solicitantului.

După acest moment, petentul coboară două scări până la casierie, stă la coadă, plăteşte taxa şi vine cu două chitanţe. Dacă oferă, din greşeală, chitanţa exemplarul 1, referentul îi solicită exemplarul 2. Trebuie să fii un “insider” ca să ştii ce chitanţă să prezinţi. Altfel, îl obligi pe bietul referent la mişcări parazitare din mâini. Toate acestea costă timp. Show-ul se prelungeşte.

- A doua mişcare. Referentul se ridică de la masă să scoată certificatul de extras de registru din gura imprimantei. Din nou face cale întoarsă către imprimanta aşezată la doi metri în spate, din nou se ridică şi din nou se aşează.

- A treia mişcare. După aplicarea ştampilelor mici, referentul sare şprinţar din scaun şi, din doi paşi eleganţi, apucă de manetă monstrul de fier pe care îl mânuieşte ca un acar expert, pe cale să schimbe macazul de cale ferată.

Aproape gata. Aproape.

- A patra mişcare. Pas alergător scurt către biroul şefului biroului unic (care sunt, de fapt, mai multe încăperi birouri “unice”). Pas alergător înapoi.

În fine, petentul răsuflă uşurat. A primit extrasul de registru, obţinut cu sudoare şi muncă manuală.

Să mai spună cineva că munca de birou nu înseamnă exerciţiu fizic!

Referentul este slab şi aleargă ca o zvârlugă. Mişcările rutinate se desfăşoară cu repeziciune şi precizie… şi graţie, bineînţeles.

Totul s-a desfăşurat şnur. Cinci minute a durat reprezentaţia, dar nu ne-am plictisit. Referentul cunoaşte impecabil coreografia.

Dacă ne-ar fi dat şi scaune şi ne-ar fi tăiat şi bilete la spectacol, ar fi instalat un automat cu floricele de porumb şi o cola rece, poate Registrul ar mai fi încasat şi nişte bani în plus.

Mă simt bine. Linia de asamblare a hârtiilor e populată de furnici muncitoare… dar şi dansatoare.

Fabrica de hârtii funcţionează perfect.

Alberto KURTYAN

p.s: Am aflat cât costă cele 24 de timbre “seci” achiziţionate de ONRC: 351 milioane lei.

Mai bine cumpărau tobe. Au sunet mai plăcut. Şi sunt mai utile.

Din întâmplare, am aflat o informaţie interesantă.
ONRC a încheiat de-alungul timpului mai multe protocoale de colaborare cu instituţii ale statului pentru “eficientizarea fluxului de informaţii în relaţiile cu instituţiile avizatoare şi cele guvernamentale”.
Informaţia despre existenţa acestor protocoale este furnizată de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale *[1].
Comunicatul pare să sugereze că există mai mult de 16 protocoale.
Prin intermediul acestor înţelegeri, ONRC diseminează masiv informaţii cu caracter personal ale comercianţilor către terţe entităţi.
Deşi suntem siguri că unele protocoale sunt necesare pentru simplificarea procedurilor de registru, ne-am pus, legitim, întrebarea:

„Ce face Registrul cu datele noastre personale? Cui le oferă? Pe mâinile cui ajung?”
În această situaţie, există o singură soluţie de acces la aceste documente: să facem o cerere de informare conform Legii 544 privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Am depus cererea de informare nr. 2/16.06.2010 *[2], şi după câteva zile am primit răspunsul ONRC prin adresa nr. 142887/23.06.2010 *[3].

Concluzia directorului ONRC, Luminiţa Adriana Iacob: “Protocoalele de colaborare… nu reprezintă documente de interes public”.

Un răspuns neaşteptat, nu?

Considerăm că aceste protocoale sunt documente emise în exerciţiul atribuţiilor instituţiilor publice şi reprezintă înţelegeri între organisme ale statului şi ordine profesionale care
afectează drepturile comercianţilor şi ale persoanelor participante în societăţile comerciale.
Protocoalele nu reprezintă informaţii clasificate iar pentru accesul lor nu este nevoie de un certificat ORNISS.

Prin urmare, sunt publice iar interdicţia de acces este nelegală.

Închei cu două întrebări:

Ce are de ascuns Registrul Comerţului?

Ce înţelegeri a făcut ONRC peste capul nostru, dar având ca preţ capul nostru?

(Între timp am obţinut două protocoale de pe net: CECCAR şi Comisia de supraveghere a sistemului de pensii private)

Alberto Kurtyan

[1] http://www.mcsi.ro/Minister/Comunicate-de-presa/MCSI-finanteaza-prin-fonduri-comunitare-implementa

[2] http://www.scribd.com/full/33741842?access_key=key-1xmi8k40nbujydwarwmg
[3] http://www.scribd.com/full/33741670?access_key=key-1a5sbse1noz2ttegd2ux

Modificările succesive ale Legii 51, decizia Curţii Constituţionale nu au făcut decât să consolideze statutul instituţional al Noii Uniuni Naţionale a Barourilor din România:
Noul UNBR are legitimitate.
http://www.juridice.ro/86481/magistratii-despre-barourile-paralele.html
De la publicarea acelei minijurisprudente, judecatorii s-au mai pronunta in alte zeci de procese asemanatoare.

Aţi pierdut toate procesele.
Acceptaţi sentinţele şi autoritatea judecătorilor.
Respectaţi deciziile magistraţilor.

Fiecare zi care trece în care sfidaţi legalitatea noii Uniuni a Barourilor (care nu mai e chiar foarte nouă, are deja vreo 7 ani)… este o sfidare la adresa sutelor de sentinţe şi decizii date de magistraţi.

Ministrul justiţiei ne face “paraziţi”, jignind în masă un întreg corp profesional format din peste 2500 de avocaţi.

Avocaţii nu sunt judecători. Ministrul nu este judecător.
Judecătorii sunt judecători şi s-au pronunţat: Avocaţii paraleli sunt avocaţi în sensul Legii 51/1995 şi se supun acesteia.
Ei au aceleaşi drepturi şi prerogative ca avocaţii vechi.

Noi nu avem nevoie de aprobarea Ministrului sau de aprobarea avocaţilor vechi.
Judecătorii s-au pronunţat: suntem avocaţi.

CEDO nu a consfinţit nimic. Nici măcar nu s-a pronunţat pe fond. Dacă ai fi sincer, ai fi de acord cu opinia jud. Dănileţ.
http://cristidanilet.wordpress.com/2008/08/08/331/

De fapt nu mă miră stilul vostru. În cadrul şedinţei v-aţi îndreptat tirul până şi împotriva magistraţilor pe care nu îi consideraţi suficient de merituoşi să devină avocaţi.

Aşa cum spunea Ministrul… se pare că Baroul vechi pierde agenda avocaturii.

Prevăd în viitor înfiinţarea unei “Autorităţi de reglementare a avocaturii” care va organiza admiterea în barou şi va acredita barourile.
Prevăd adoptarea unei “Legi a serviciilor juridice” care va desfiinţa unele profesii inutile şi va unifica profesiile juridice, avocaţii, consilierii, notarii, executorii… practicienii în insolvenţă… etc.

Va exista o reglementare unică.
Gândiţi pentru viitor altfel nu veţi rămâne decât nişte fantome neputincioase ale trecutului.

Trebuie să recunosc că mă uit destul de dispreţuitor la avocaţii vechi care ne contestă.
În marea majoritate, aceştia sunt, fie politicieni – avocaţi suspendaţi nepracticanţi de mulţi ani, fie avocaţi fără clienţi, fie avocaţi din conducerea vechiului UNBR care sunt sudaţi de funcţiile lor şi acţionează din interes egoist.

Fraudele majore la admitere în barourile vechi vor convinge Parlamentul să instituie Autoritatea de reglementare a avocaturii care va organiza admiterea şi va acredita barourile.

Alberto Kurtyan

Legea 31/1990 s-a modificat. Din 21 iunie 2010, OUG nr. 54/2010, art. XIII, pct. 1, alin. (3) lit. b) instituie necesitatea prezentării la înfiinţarea unei societăţi comerciale sau modificarea sediului unei firme a unui “certificat emis de organul fiscal prevazut la lit. a), care certifică faptul că pentru imobilul cu destinație de sediu social nu a fost inregistrat un alt document ce atesta cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiasi imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existenta altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosință asupra aceluiasi imobil, dupa caz”.

Aici apar câteva mici probleme:

Administraţiile financiare nu fiscalizează contractele de comodat, adică nu ţin socoteala lor, fiind cu titlu gratuit, şi prin urmare nu pot emite certificate care sa ateste că nu există comodate pentru un anume sediu, o anume adresă. De asemenea, şi în logica formală este aproape imposibil să dovedeşti că un lucru nu există. Nu poţi dovedi o afirmaţie negativă.
Pentru a ocoli acest inconvenient, AFP solicită o „declaraţie pe proprie răspundere”.

Iar avem o problemă. Administratorul actual al unei firme nu are de unde să ştie câte comodate a încheiat fostul/foştii proprietari ai sediului.
Dar Fiscul insistă să dai declaraţie. În acest caz, declarantul se află în situaţia de a da o declaraţie falsa, deoarece Fiscul îl obligă să se pronunţe asupra unor lucruri imposibil de ştiut. Poate ar trebui amintit Fiscului că aceste declaraţii nu au nicio valoare, fiindcă „Nemo ad impossibilia tenetur”.
Pe de altă parte, contractul de comodat, în general, nu se încheie doar în scopul stabilirii unui sediu de societate comercială. Acestea pot fi încheiată pentru diferite alte motive.

Dar Norma conţinută în OUG 54/2010 nu face nicio diferenţă. Solicită toate comodatele precum şi alte „documente ce atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil”. Însă e greu de ştiut câte acte de acest fel au fost vreodată încheiate.

Pentru rezolvarea acestei probleme, 10 consilieri juridici ai Oficiilor Registrului Comerţului din teritoriu au fost convocaţi în Bucureşti pentru dezbaterea impactului noilor norme asupra procedurilor de Registru (bârfă pentru care băgăm mâna în foc).

Soluţia oferită de ONRC (direcţia de metodologie) este inedită prin inovaţia juridică propusă :

Avand in vedere ca aceste contracte de comodat nu se fiscalizează, responsabilii au recomandat tuturor birourilor de asistenţa să solicite de la comercianţi CONTRACTE DE ÎNCHIRIERE ÎN ZERO.

S-au gândit ei, poate… că purtând denumirea de contract de închiriere, Fiscul le va înregistra şi, în consecinţă va emite şi un certificat fiscal conform OUG 54/2010. De asemenea, nu înţeleg de ce acest certificat nu are o denumire clară, gen „certificat de sediu” sau „verificare sediu”, etc.

Denumirea lui oficială este „certificat emis de organul fiscal care certifică faptul ca pentru imobilul cu destinatie de sediu social nu a fost inregistrat un alt document ce atesta cedarea dreptului de folosinta asupra aceluiasi imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existenta altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosinta asupra aceluiasi imobil”.

Este o denumire lungă de trei rânduri. Destul de greu de reţinut şi identificat.

În ce priveşte „contractele de închiriere în zero”, consider că ne aflăm în prezenţa unei ficţiuni juridice, o simplă simulaţie.

Instigare la fals? Simpla necunoastere a legilor? Tind să cred ce-a de-a doua varianta, deşi fapta este complexă: ignorarea legii urmată de instigare.

Dacă, prin absurd, Fiscul va înregistra aceste contracte de închiriere “în zero”, conform noilor modificări ale Codului Fiscal, în vigoare de la 1 iulie 2010, Fiscul are puterea să cerceteze realitatea contractului, să recalifice contractul şi să modifice din oficiu baza de impozitare, adică să fixeze o chirie conformă cu preţurile şi uzanţele locale.

Deşi nu cred că va supravieţui mult o asemenea indicaţie internă, neoficială, de la ONRC datorită caracterului flagrant nelegal, ea trebuie totuşi supusă cercetarii publice.

Nu de alta, dar să ştim şi noi ce solutii de „simplificare” a procedurilor de registru au mai inventat responsabilii ONRC.

Pentru aplicarea acestor prevederi inutile şi costisitoare, toate firmele şi persoanele fizice vor trebui să declare la Fisc toate contractele de comodat sau orice document de cedare a folosinţei spaţiului chiar dacă este cu titlu gratuit; inclusiv avocaţii care domiciliază firme în sediul profesional. De fapt, din interpretarea legii, avocaţii nici nu mai au voie să domicilieze firme, după părerea mea, dacă citim întreg art. XIII al ordonanţei.

În lipsa altor prevederi speciale, acest „certificat de sediu” se eliberează în 45 de zile, conform Codului de procedură fiscală.

Prin această „simplificare”, înfiinţarea unei firme va dura 50 de zile, cel puţin.

În prezent, doar pentru verificarea sediului unei societăţi există cel puţin 4 niveluri de securitate:
- dovada unui contract de vânzare – cumpărare întabulat (legalizat, după caz);
- acordul vecinilor conţinând 5 semnături;
- contract de comodat/închiriere, etc.;
- “certificat fiscal” de verificare a sediului, conform OUG 54/2010.

Spre comparaţie, în SUA şi alte jurisdicţii nu se cere nicio dovadă a sediului. Adresa sediului se declară pe proprie răspundere.

Se pare că prin măsurile de stârpire a evaziunii fiscale se urmăreşte stârpirea tuturor agenţilor economici prin instituirea de noi bariere la constituirea/modificarea societăţilor.

De altfel, dacă nu mai avem firme în România, nu mai avem nici evaziune fiscală, nu?

Alberto Kurtyan

R O M Â N I A

JUDECATORIA SECTORULUI 1 BUCURESTI

Î N C H E I E R E A NR. 28947/299/2010

Sedinta din Camera de Consiliu începuta la data de 22 iunie 2010 orele 21:30 si terminata la data de 23 iunie 2010, orele 05:00

Instanta compusa din :

PRESEDINTE : ZAMFIR ELENA

GREFIER : VARDARU CRISTIAN

Ministerul Public este reprezentat de d-nul procuror Bocsan Gheorghe, din

cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitiei – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei.

Pe rol se afla solutionarea propunerii de arestare preventiva, formulata de

Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitiei – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei, privind pe inculpatii PÂRV DOREL PETRU si DIACONESCU CRISTIAN DAN.

La apelul nominal facut în Camera de Consiliu au raspuns inculpatii Pârv

Dorel Petru personal si asistat de avocati Fenechiu Daniel, Gabriela Savu, Catalin Cretu care depun împuternicire avocatiala nr.370/192370 din 22.06.2010 si inculpatul Diaconescu Cristian Dan personal si asistat de avocat Gheorghita Mateut care depune împuternicire avocatiala nr.2/82213/2010 din 22.06.2010, avocat Budusan Ovidiu, Dan Nastrut, Adrian Uscov, Bogdan Barbat care depun împuternicire avocatiala nr.36111/2010 din 22.06.2010 si Pop Mitoi Tonel care depune imputernicirea avocatiala nr. 21/2010/22.06.2010.

Procedura legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier, dupa care:

Instanta constatând ca nu mai sunt alte cereri prealabile si exceptii de invocat le

explica inculpatilor învinuirea ce li se aduce, aducându-le totodata la cunostinta

încadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina lor.

Instanta conf.art.70 C.p.p. instanta aduce la cunostinta inculpatilor faptul ca pot

opta intre a fi sau nu audiati, in caz afirmativ, ceea ce declara poate fi folosit si

împotriva lor.

Inculpatul Pârv Dorel Petru arata ca este de acord sa dea declaratie in prezenta

cauza in fata instantei.

2

Inculpatul Diaconescu Dan Cristian arata ca este de acord sa dea declaratie in

prezenta cauza in fata instantei.

Instanta in baza art. 70 alin 2 Codul de procedura penala dispune ascultarea

separata a inculpatilor.

Se procedeaza la audierea separata a inculpatilor, declaratiile acestora fiind

consemnate in scris si atasate la dosarul cauzei.

Instanta acorda cuvântul asupra propunerii de arestare preventiva a inculpatilor

formulata de parchet.

Procurorul solicita admiterea propunerii de arestare preventiva pentru ceri doi

inculpati pe o durata de 29 zile pentru savârsirea infractiunii prev. de art 194 alin 1,

alin 2 C.p. rap. la art. 13 ind. 1 lg. nr. 78/2000. In plus cu privire la inc. Pârv solicita si retinerea dispozitiilor art. 37 lit. b C.p. Motivele acestei propuneri de arestare preventiva sunt urmatoarele: inainte de toate existenta de probe si indicii temeinice in sensul savârsirii de catre inculpati a infractiunilor retinute in sarcina acestora. Trebuie retinut faptul ca in cursul lunii iunie 2009 in com. Zarand jud. Arad, a aparut o echipa de reporteri ai OTV din care facea parte si Mihaela Moise, care la acea vreme era angajata a postului OTV, echipa care a luat imagini de pe raza comunei respective, intrând in curtile diferitilor locuitori ai comunei Zarand si întrebându-i pe acestia despre averea primarului com. Zarand.

Practic tinta acestei echipe de reportaj era sa filmeze averile acestui primar.

Exista declartaii de martori luate in cursul urmaririi penale care atesta aceasta

împrejurare. Cine a trimis aceasta echipa si cum a ajuns tocmai in com. Zarand, nu s-a putut proba, neputându-se proba ca a fost trimisa de Dan Diaconescu sau un alt

reprezentat al postului OTV dupa cum nu se stie nici daca a fost chemata la fata

locului de catre inc. Pârv Dorel. Cert este faptul ca, cel al carui avere legala sau

ilegala era filmata printr-o urmarire agresiva si ilicita pe raza com. Zarand era tocmai primarul acestei comune. Acesta disperat si panicat de interesul brusc al postului OTV cu privire la averea sa personala, si stim cu totii ca acest post de TV are o politica deosebit de agresiva, care poate fi un merit daca este legala si un defect daca este ilegala, ilicita, primarul respectiv a inceput sa se intereseze despre motivul prezentei acelei echipe OTV in comuna. In acest sens l-a contactat de la bun început pe inc. Pârv Dorel pe care il cunostea pentru ca acesta are o societate comerciala in care desfasoara activitati paranormale, ghiceste viitorul oamenilor privind existenta diferitelor boli dupa cum sustine dumnealui. Cert este ca primarul Mot prin fiul sau a fost clientul d-nului Pârv Dorel, fiul primarului Mot fiind suferind de o afectiune medicala, iar primarul a cerut sprijinul pentru vindecarea fiului sau. Stiind ca d-nul Pârv Dorel realizeaza o emisiune la OTV si presupunând ca il cunoiaste pe Dan Diaconescu i-a cerut acestuia sa se intereseze la Dan Diaconescu care este ideea pentru care acea echipa de reporteri se intereseaza de averile lui. Ceea ce a urmat este relevat atit de declaratiile partii vatamate cât si de ansamblul material administrat ulterior si inregistrate audio, respectiv convorbiri telefonice si schimburi de mesaje gen SMS dintre diferitele parti ale acestui dosar, retinute in mod legal in baza autorizarilor instantei. Astfel s-a putut stabili faptul ca d-nul Pârv Dorel l-a încunostiintat pe primarul Mot ca practic campania respectiva este o campanie de denigrare initiata de postul OTV si in special de d-nul Dan Diaconescu, in comuna respectiva. De asemenea, atunci când Mot Ion Flori i-a cerut lui Pârv sa vada in ce mod poate scapa de o asemenea denigrare in presa, i-a raspuns ca trebuie sa dea suma de 200.000 Euro pentru ca aceasta este suma pretinsa de Dan Diaconescu pentru a nu difuza materialul difuzat de Mihaela Moise si de echipa de reporteri sa denigrator la adresa primarului.

Desigur ca acest moment din desfasurarea si derularea evenimentelor in cauza afost anterior efectuarii de interceptari audio in cauza respectiva insa poate fi

reconstituit din ansamblul discutiilor telefonice ce au avut loc dupa momentul

sesizarii parchetului si doreste sa precizeze faptul ca parchetul a fost sesizat in mod

legal prin denuntul d-nului Mot care a ajuns la DNA intr-o varianta absolut legala,

partea vatamata sustinând in fata procurorului prezent in sala de sedinta toate

declaratiile atunci când a fost delegat sa efectueze cercetarile si urmarire penala in

cauza.

Din tot ansamblul probator, s-a putut selecta o serie de convorbiri ce reconstituie perioada ce a trecut pâna in momentul efectuarii interceptarilor. Astfel, se poate invoca o înregistrare a unei convorbiri ambientale ce a fost înregistrata de DNA care a avut loc in municipiul Arad intre Pârv Dorel si Mot Ion in data de 10.07.2009 in care se arata textual „PÂRV DOREL – PETRU: (…) Cine-o sti ce

impresie are DIACONESCU?! Ca eu i-am spus exact ce mi-ai spus … ce mi-ai spus, cum mi-ai spus. (…) Pentru ca el la un moment dat, stii ca ti-o zis doua sute de mii de euro?

MOT ION FLORIN: Doua sute de mii de euro a zis, da.

PÂRV DOREL – PETRU: (…) Eu am impresia, ca el crede ca tu mi-ai dat

mie aia cincizeci de mii de euro. Eu de aia am vrut sa vorbesti cu el”.

Practic firul convorbirilor telefonice de acest tip se succede de o maniera regulata si sunt concentrate pe parcursul a trei luni de zile. Acestea sunt detaliate, exemplificativ desigur, in referatul cu propunere de arestare preventiva a celor doi

inculpati si de aceea la acest moment la concluziile pe fond nu este necesara reluarea acestora. Din toate aceste convorbiri telefonice, de obicei purtate intre partea vatamata si inc. Pârv Dorel se folosesc expresiile „bani pe contract” sau „ Dan Diaconescu a zis ca nu mai tine contractul”, sau „când vine omul cu banii pe contract”, contract, contract si iar contract. In discutiile cu Diana Voiculescu se folosesc aceiasi termeni , convingerea parchetului este ca si de aceasta data s-a folosit un limbaj codat pentru a da o aparenta de legalitate si având probabil suspiciunea ca unele convorbiri telefonice sunt inregistrate. Dan Diaconescu a folosit intotdeauna genul acesta de expresii. Acestea camufleaza de o maniera acceptabila un contract de publicitate sau de sponsorizare sau a altui tip de contract pentru spalarea de bani negrii care intra in buzunarul celor care lucreaza la acest post de televiziune pentru a difuza sau a nu difuza anumite materiale compromitatoare pentru unii sau pentru altii ion functii de diferitele tipuri de interese si jocuri economice pe care d-nul Dan Diaconescu le face.

Exista de asemenea, nenumarate convorbiri telefonice identificate prin specificarea volumului si a filei in care Pârv Dorel face presiuni directe asupra lui Mot Ion Florin in sensul ca daca nu v-a da suma de bani care mai trebuie data, Dan Diaconescu v-a continua campania de denigrare impotriva a cestuia si va difuza pe

post materiale compromitatoare la adresa sa. Sub presiunea tuturor acestor

evenimente , inspirându-i-se o stare de temere pentru modalitatea in care v-a fi

reflectata imaginea sa publica, fiind un personaj politic al comei respective, cu mai

mult decât atât se afla in preajma alegerilor locale la momentul respectiv, Mot Ion

Florin a consimtit sa plateasca suma de 30.000 Euro si 4.200 lei inculpatului Pârv

Dorel ca o prima transa pentru cei 200.000 Euro ceruti initial.

Inculpatul Pârv Dorel a redus initial pretentiile exprimate de Dan Diaconescu si ia

spus ca ar putea fi suficienti si 150.000 Euro. Prin urmare, scazând ceea ce s-a platit deducem la momentul depunerii denuntului de catre primarul com. Zarand ca aceasta mai avea de platit 110.000 Euro.

Pentru acesti bani a fost sistematic haituit de catre cei doi inculpati. Este adevarat ca o amenintare directa formulata de inc. Dan Diaconescu impotriva partii vatamate Mot Ion este unica si s-a produs in seara zilei de 21.07.2009, mai exact in noaptea de 21 spre 22.07.2009 in jurul orelor 23.35 când in timpul emisiunii inc. Dan Diaconescu pe care acesta o are in fiecare seara la postul de televiziune OTV; când discutându-se despre cu totul alte subiecte precum „serpi Anaconda, sinuciderea Zinei Dumitrescu sau tatal ofiterului SRI gasit mort in apartament” a fost facut urmatorul anunt : „De asemenea o sa vorbim despre coruptie. Peste tot în tara. Dar vom vorbi despre primarul din comuna Zarand, jud. Arad, care a vândut peste 500 ha din terenul oamenilor din comuna unui italian. Dupa un timp, a luat înapoi de la italian… ma rog, terenul. Judecatorii de la Chisineu Cris au favorizat câstigarea unor procese … se zice… ca are niste vile… ma rog, în padure, baruri, mai multe locuinte pe care, de asemenea, le avem filmate. Multe voci care sustin ca domn’ primar ar face chiar trafic de influenta cu anumiti ministri”. Solicita ca raportat la aceste afirmatii facute in direct de inculpatul Dan Diaconescu pe postul de televiziune OTV, instanta sa observe modul cum s-a ajuns sa fie facut. In seara respectivei zile de 21.07.2009 in jurul orelor 21.00 aproximativ, d-nul Pârv Dorel i-a dat un mesaj timp SMS partii vatamate transmitându-i un lucru foarte simplu : „uita-te in seara asta la televizor la OTV”. Partea vatamata a facut acest lucru dupa care a urmat acest anunt facut de d-nul Dan Diaconescu, enunt mai sus expus, iar imediat dupa difuzarea a cestui anunt, mai multi prieteni si cunostinte ai primarului din Zarand exprimându-si regretul fata de faptul ca ii este terfelita imaginea publica la acest post de televiziune. Fata de acestea primarul a dat semne de neliniste, de tulburare, s-a simtit dintr-o data amenintat, l-a contactat de îndata pe inc. Pârv Dorel reprosându-i faptul ca in pofida faptului ca i-a platit deja aproape 40.000 Euro este terfelit in continuarea de Dan Diaconescu la OTV iar d-nul Pârv Dorel i-a dat de inteles ca aceasta situatie se datoreaza faptului ca mai are de platit si ca de mai multe luni nu a facut nici o plata in contul acestei asa zise datorii. Ceea ce a facut primarul Mot in continuare nu a fost decât sa isi negocieze o amânare la plata pentru banii datorati si izvorâti din acest santaj care era practicat 5 sistematic asupra sa. Prin urmare i-a solicitat lui Pârv sa intervina pe lânga Dan Diaconescu sp obtina o amânare la plata pentru cei 110.000 Euro care mai erau de platit. A urmat o pauza de câteva ore dupa care au urmat doua mesaje de tip SMS adresate in mod direct de d-nul Pârv Dorel primarului Mos Ion prin care i se spunea „culca-te” semn ca problema s-a rezolvat si ca amânarea la plata a fost obtinuta. Cu privire la continutul acestui text rostit de inculpatul Dan Diaconescu pe postul de televiziune OTV, solicita ca instanta sa aiba in vedere urmatoarele: Inculpatul sustine in declaratiile pe care le-a dat ca el prezinta un promo, un termen folosit in limbajul de specialitate jurnalistic, respectiv un anunt despre ceea ce urmeaza sa fie dat pe postul respectiv in acea emisiune sau in altele . Procuror poate sa fie de acord ca este un promo cu o sin gura exceptie aceea ca intr-un promo nu se fac acuzatii de coruptie cu privire la nici o persoana, intr-un promo se anunta un subiect. I se parea acceptabil încadrarea acestui text in categoria promo daca suna de tipul „vom vorbi despre comuna Zarand si despre primarul acestuia”. Câta vreme s-a spus in mod clar ca este vorba despre acte de coruptie si au fost indicate date concrete in sensul ca s-au vândut peste 500 ha din terenul oamenilor din comuna unor italieni ori s-au facut afirmatii despre judecatorii de la Judecatoria Chisineu Cris care au favorizat câstigarea unor procese .De asemenea se fac afirmatii despre averea acestui primar despre care nu se stia la vremea respectiva va este sau nu legala si nici la prezentul moment nu intereseaza foarte mult din punctul de vedere al prezentului dosar averea acestuia ci faptul ca a fost terfelita imaginea publica a unui om prin acest promo si imaginea publica a unei institutii respectiv Judecatoria Chisineu Cris si judecatorii care lucreaza la aceasta instanta , acest text depasind notiunea de promo. Faptul ca i-ar fi fost dictat in casca sau ar fi primit un biletel cu acest text pe care l-a reprodus textual fara sa isi puna in nici un fel problema cu privire la continutul acestuia este o explicatie inacceptabila. Acesta este un text adus la cunostinta a milioane de telespectatori, astfel cum spunea chiar d-nul Dan Diaconescu având un public telespectator foarte numeros iar promo-ul a fost dat la ora de maxima audienta, foarte multi oameni din aceasta tara percepând aceasta terfelire a imaginii publice a partii vatamate si a judecatorilor de la Judecatoria Chisineu Cris in direct. De aceea indiferent de acest gen de aparare, considera ca atâta vreme cât a rostit, simplu , din propria initiativa acest text, Dan Diaconescu se face responsabil pentru continutul acestuia tocmai in calitate de jurnalist, in calitate de om de televiziune care avea obligatia sa faca niste verificari minime cu privire la veridicitatea unor asemenea fapte, avea obligatia clara sa se asigure macar de seriozitatea persoanelor care difuzeaza astfel de informatii. Cu atât mai mult inculpatul Dan Diaconescu nu este in stare sa identifice cine este persoana care i-a dictat un asemenea text in casca sau cine i-a transmis un asemenea biletel. Revine si arata ca denigrarea unei persoanei prin asemenea mijloace nu constituie altceva decât o amenintare absolut clara la adresa acelei persoane si o tentativa foarte clara de intimidare. De asemenea, solicita sa se constate cât de bine se potrivesc in desfasurarea evenimentelor in timp: SMS „uita-te in seara asta la OTV” apare in emisiune Dan Diaconescu cu aceste informatii incendiare, dupa care urmeaza 6 discutii cu privire la amânarea la plata pentru cei 110.000 Euro, dupa care urmeaza de doua ori mesajul „culca-te”, in sensul ca s-a rezolvat si ca nu mai are rost sa ramâna pe post. In opinia DNA , aceasta emisiune constituie o amenintare directa si nemijlocita care face parte din activitatea de santaj întreprinsa impreuna de cei doi inculpati. Un alt moment esential pe care il considera deosebit de relevant din punct de vedere al elementelor cauzei constituie faptul ca inainte de discutia despre acest promo din seara de 21.07.2009 in seara de 19.07.2009, in urma cu doar doua zile, inculpatul Pârv Dorel s-a aflat in compania lui Dan Diaconescu la postul de televiziune OTV, moment in care l-a sunat de mai multe ori, aproximativ de 5-6 ori, pe partea vatamata sub ideea de a-l pune in legatura directa pe Dan Diaconescu cu partea vatamata cu scopul de a discuta despre problemele financiare pe care se parte ca le aveau împreuna . Pentru ca partea vatamata nu a raspuns la acele apeluri, inc. Pârv Dorel l-a sunat pe fiul partii vatamate , pe care il tratase anterior si pe care il cunostea foarte bine, d-nul Mot Valentin, carui ii spune foarte clar ca tatal sau nu raspunde la apelurile respectiv . Fiul partii vatamate i-a raspuns inc. Pârv Dorel ca tatal sau este plecat la vânatoare, dat inc. Pârv Dorel a insistat spunându-i „daca reusesti sa dai de el zii ca mai stau la Diaconescu, sa vorbeasca cu Diaconescu ”. Faptul ca inc. Pârv Dorel se afla la data si la ora respectiva in compania coinculpatului Dan Diaconescu rezulta cu claritate din alte convorbiri telefonice purtate la aceiasi data astfel: la ora 19.07 in aceiasi seara Pârv Dorel Petru are o convorbire cu Dan Diaconescu, in mod nemijlocit in care Dan Diaconescu ii spune „pai vorbim intr-o pauza ca eu intru acum pâna la opt , dupa care ne uitam la televizor împreuna si vedem ”. Deci, iata ca aceasta întâlnire era stabilita iar intervalul de timp se suprapune perfect pe convorbirile respective si in acest fel apreciaza ca din gura domnului Dan Diaconescu rezu
lta foarte clar ca urma sa se întâlneasca in acea seara si probabil ca s-au si întâlnit. De asemenea intre cele sase apeluri telefonice in intervalul orar mai sus mentionat Pârv Dorel, Mot Ion Florin si apoi fiul acestuia sunt intercalate mai multe mesaje de timp sms schimbate între Pârv Dorel si un domn Croitoru care este sofer la OTV din ceea ce s-a dedus din materialul probator administrat in cauza este un om de încredere al lui Dan Diaconescu pentru ca de fiecare data întâlnirile cu dumnealui sau întâlnirile urgente se desfasurau prin apelare la acel domn Croitoru zis „Cristi” . In aceiasi perioada a existat un schimb de mesaje de timp SMS intre domnul Pârv si acest „Cristian „ care dovedeste înca o data faptul ca se gasea in sediul OTV la data si la ora respectiva, iar la acel moment in sediul OTV se afla si inc. Dan Diaconescu cu care planuise cu o jumatate de ora înainte sa se vada. In dialogul cu Mot Valentin se afirma ca sunt împreuna si prin urmare apreciaza ca toate aceste lucruri sunt dovedite. Dupa patru ore din momentul încheierii anuntului din respectivul promo, astfel cum il numeste domnul Dan Diaconescu, exista o convorbire telefonica între acest domn „Cristi” si Pârv Dorel. Era vorba despre o „ciorba” . De asemenea, in interesul comun oarecum metaforic pe care acest termen il are in vorbirea cotidiana, „Cristi” a spus „ Am uitat. Stii ca mâine pleaca DAN? 7 PÂRV DOREL PETRU: Stiu! CRISTI: Ciorba aia de care vorbeai tu e legata de primarul acela de la Arad? (…) CRISTI: (…) daca pleaca DAN mâine, nu mai are timp sa dea în el si se duce pe gheata ciorba”. Din aceasta convorbire, rezulta ca d-nul Croitoru avea cunostinta de santajul care era efectuat de d-nul Pârv si domnul Diaconescu asupra primarului. Toate aceste discutii, având in vedere faptul ca Mot Ion Florin nu detinea suma de bani de 110.000 Euro pe care sa-i plateasca si a început sa se puna problema vânzarii terenurilor agricole pe care domnul Mot le detinea in com. Zarand de aproape 2000 ha teren agricol . In prezenta cauza nu se discuta caracterul partii vatamate Mot si nici caracterul licit sau ilicit al provenientei acestor 2000 ha teren. D-nul Pârv prin intermediul mai multor prieteni din lumea imobiliara a incercat sa vânda acele terenuri si astfel se scurge aproape o luna, iar terenurile sunt nevandabile întrucât intre timp intervenise criza iar valoarea unor asemenea terenuri era in scadere si a aparut dintr-o data propunerea primarului Mot ca Pârv si Diaconescu sa accepte in contul banilor respectivele suprafete de teren din jud. Arad. Aceasta propunere la început nu parea de loc interesanta întrucât este mult mai bine sa primesti 110.000 Euro cash decât niste terenuri agricole aflate departe de domiciliul tau in capatul celalalt al tarii, dar vazând ca lucrurile se agraveaza si ca practic aceste terenuri nu pot fi vândute iar banii nu pot fi încasati, Pârv Dorel a început sa ia in considerare ca o varianta de lucru acceptarea terenurilor, dar o asemenea decizie nu putea fi luata de capatul lui întrucât avea un spiritus recto in intreaga afacere in persoana domnului Diaconescu si de asemenea doamnei Diana Voiculescu. Doamna Diana Voiculescu este administratorul societatii OCRAM TELEVIZIUNEA SRL, adica societatea ce detine licenta de emisie pentru postul OTV. Trebuie sa se înteleaga faptul ca destinul acestui post de televiziune este in mâinile a doi oameni, d-nul Dan Diaconescu pe tot ce tine de partea editoriala, de grila de programe, de subiectele postului, de politica generala a postului si doamna Diana Voiculescu pentru tot ceea ce tine de partea de afaceri, de bussines a acestui post de televiziune, respectiv publicitate, asigurarea achizitiilor necesare pentru derularea activitatii postului. Deci, Pârv avea nevoie de acceptul celor doua persoane pentru acceptarea acestor doua terenuri. Domnul Pârv a avut repetate convorbiri telefonice explicitate in materialul scris predat instantei cu doamna Diana Voiculescu careia ii explica de terenuri, de primarul din Zarand care trebuie sa ii dea terenul, iar doamna Diana Voiculescu a facut afirmatii de tip „ai grija sa nu risti ”,”vezi ce faci”, cu alte cuvinte,ii recomanda o anumita precautie si in mod clar nu se arata deloc interesata de terenurile respective. In privinta domnului Dan Diaconescu, daca acesta dorea sau nu acele terenuri, in schimbul banilor, este usor de înteles ca nu le dorea, erau greu vandabile si nu prezentau o valoare in ani de criza economica, dar totusi, in data de 13.08.2009d-nul Pârv Dorel si Mot Ion s-au întâlnit in zona benzinariei Petrom la iesirea din municipiul Arad catre Oradea. Dupa un schimb de mai multe mesaje, de convorbiri 8 telefonice prin care si-au dat aceasta întâlnire, aflându-se împreuna cu habitaclul autoturismului inculpatului Pârv Dorel, domnul Mot Ion fiind alaturi de acesta, iar telefonul mobil al domnului Pârv fiind pus pe functia speaker, deci practic convorbirea a fost perceputa integral de partea vatamata, s-a întâmplat urmatorul fenomen: inculpatul Pârv Dorel l-a apelat de doua ori pe domnul Dan Diaconescu care nu a raspuns, dupa care au urmat 5 apeluri adresate doamnei Diana Voiculescu care nu a raspuns, iar in final s-a recurs la solutia de urgenta, ca de fiecare data la domnul Croitoru „Cristian” Daniel cu care de câte ori se ia legatura telefonic se rezolva orice. Si de aceasta data se parea ca acest domn stie sa rezolve asa cum trebuie lucrurile. Domnul Pârv i-a spus soferului Croitoru „Cristian” omul de casa al domnului Dan Diaconescu urmatoarele: „eu sunt cu cineva, stie el de cine e vorba, îi spui primarul de la Zarand si stie si sa ma sune pe mine doua minute. Eu îs pe marginea drumului, Cristi, la iesirea din Arad. Stau cu omu_ sa vorbesc cu DIACONESCU, esti culmea…Eu stau trei sferturi de ora dupa DIACONESCU”. Deci practic ii solicita sa intervina pe lânga Dan Diaconescu sa sune pentru ca era cu „omu” respectiv partea vatamata in cauza si trebuia sa discute de urgenta despre situatia acestuia. Dupa ce este anuntat topicul acestei convorbiri , primarul com Zarand in aproximativ 3 minute de la aceasta convorbire, Dan Diaconescu il suna pe coinculpatul Pârv Dorel si are loc celebra convorbire telefonica referitoare la „ televizoare si plasme” . Desigur putem sa intelegem aceasta convorbire telefonica asa cum dorim dar totusi in intreaga convorbire telefonica nu se vorbeste aparent nimic de primarul de la Zarand cu toate ca a fost clar anuntat Croitoru „Cristian” ca trebuia sa-i comunice lui Dan Diaconescu topicul „primarul de la Zarand”. Culmea este ca aparent nu se discuta nimic despre acesta. Cu toate acesta discutia începe cu întrebari despre cine este Denis Diaconescu. Acesta este un individ pe care l-a cunoscut partea vatamata Mot Florin si care i-a spus ca este varul domnului Dan Diaconescu si ar putea interveni pe lânga acesta ca sa nu difuzeze acelasi material celebru in cauza. Dupa ce domnul Dan Diaconescu a precizat ca aceasta nu este tocmai un var ci o cunostinta din Caracal, s-a trecut brusc dintr-o data la discutia despre „televizoare”, multe „televizoare”, „200 televizoare”, parca seama cu suma de 200.000 Euro care se ceruse de catre inc. initial pentru chestiunea respectiva. Apoi era întrebarea „daca vrei televizoare”, sau „vrei plasme”. Si aici se poate intepreta de o maniera absolut lejera cele doua notiuni, nu cumva sa insemne bani sau terenuri. In final se ajunge la concluzia ca ar fi mai bine „doua plasme”. Apoi apar nenumarate discutii iar Dan Diaconescu , probabil agasat de toata discutia , convorbire ce parea sa nu se mai termine, a conchis apodictic „vreau 127 negre”. De data aceasta nici nu a mai spus „televizoare” ci doar ca vrea „127 negre”. In aparare d
omnul Dan Diaconescu a sustinut ca era vorba intr-adevar de „televizoare si plasme”, iar domnul Pârv Dorel confirma ca exista nenumarate contradictii între declaratii. De exemplu, domnul Dan Diaconescu a invederat faptul ca respectivele „televizoare si plasme” trebuiau sa asigure decorul in studioul de la fostul local al postului de televiziune OTV de pe Bd Magheru care avea 7 x 7 mp, respectiv 49 mp si in care încapeau aproximativ 10 televizoare astfel cum a spus inculpatul si nu întelege cum ar fi încaput 127 9 televizoare într-un spatiu in care in mod normal încap 10 televizoare. De asemenea, când isi alegi un televizor sau 127 televizoare nu te mai gândesti practic la culoarea acestora ci mai degraba la performantele tehnice, mai ales ca vorbim despre televiziune, iar considerentele de design conteaza mai putin. Tot ceea ce este important este faptul ca in finalul convorbirii telefonice domnul Pârv Dorel ii spune domnului Diaconescu „e, acum mai facem si pretentii aicea, ca zice omu ca tot nu are nici o obligatie la noi in a ne face cadou si asa mai departe. De platit a platit tot …”. Din aceasta convorbire apreciaza ca dupa sustinerile convorbirilor telefonice ale domnului Pârv Dorel, banii ar fi ajuns in poseta doamnei Diana Voiculescu, dar nu se poate stii cu certitudine acest lucru, ci sunt doar afirmatii ale domnului Pârv Dorel care este desigur posibil sa minta asa cum o face deseori in nenumarate declaratii. De aceea considera ca toate aceste discutii despre „televizoare” este pus si simplu o discutie codata, ea purtându-se intre cei doi inculpati si cu alta ocazie , vorbindu-se despre „televizoare” respectiv „plasme”, convorbiri ce au fost indicate in referat cu aratarea filelor si a volumului unde se gasesc, existând o discutie permanenta pe aceste subiecte. Cu ocazia perchezitiei nu s-a cautat doar acea caseta continând emisiunea postului OTV ci s-a cautat, in contabilitatea SC OCRAM SRL, contabilitate primara unde ar fi trebuit sa se regaseasca toate facturile de achizitii pentru televizoare sau plasme in perioada relevanta. Solicita sa se constata ca din documentele ridicate cu ocazia perchezitiei efectuata in urma cu doua zile, nu s-a constatat existenta unor achizitii de televizoare sau plasme. A fost cumparat un televizor de la Carrefour si a fost ridicata unica factura de achizitionare a unei plasme aflata in contabilitatea SC OCRAM TELEVIZIUNE SRL, achizitie facuta in acea perioada. Si acest lucru vine in sprijinul afirmatiei ca era vorba de un limbaj codificat. Daca avea nevoie de 127 de televizoare desigur ca le-ar fi procurat de undeva si desigur ar fi fost inregistrate undeva in contabilitatea societatii. Cu privire la pericolul pentru ordinea publica pe care il reprezinta cei doi inculpati, arata ca in ceea ce il priveste pe inc. Pârv Dorel ca pe parcursul etapei din urmarirea penala instrumentata de catre procuror Carmen Tundrea, inculpatul a mintit-o in permanenta pe aceasta de câte ori l-a intrebat daca are antecedente penale, raspunzând ca nu are antecedente penale. Dar surpriza a fost dupa prezentarea materialului de urmarire penala când a sosit certificatul de cazier judiciar constatânduse ca inculpatul a avut doua condamnari pentru furt calificat care au fost executate efectiv in penitenciar, astfel încât inc. se regaseste într-o situatie de recidiva post executorie, lucru ascuns de catre inculpat. Desigur, procurorii nu au posibilitati de ascultare paranormala si de multe ori se bazeaza pe declaratiile inculpatului pe care le considera sincere, dar nu era cazul si in prezenta cauza. Inculpatul Pârv a ascuns ca a savârsit infractiunii de mare pericol public respectiv infractiuni de furt calificat aflându-se intr-o recidiva omogena intr-o prima cauza si eterogena raportat la infractiunea de santaj savârsita cu prilejul acestui dosar. De asemenea, invedereaza faptul ca este cunoscut faptul ca trebuie dovedita starea de pericol pentru ordinea publica dar trebuie sa se tina cont de specificul probarii unei 10 stari de pericol pentru ordinea publica, care prin natura ei este o situatie juridica eo ipso prezumtiva, nu poate fi facuta in mod obiectiv insa poate fi dedusa si conturata folosind un element profile al infractorului. Procurorul nu poate proba in nici un fel o actiune a unui om in viitor, nu are aceasta posibilitate ci poate doar sa sustina ca acel om este periculos. Aceasta sustinere are o mare doza de prezumtie in ea, prezumtie ce se intemeiaza pe anumite elemente si daca elementul ca este recidivist post condamnatoriu, ca a mintit in permanenta organele de cercetare penala, ca practic a trebuit de multe ori schimbata incadrarea juridica si creaza noi obstacole procedurale din cauza a domului Pârv Dorel nu sunt elemente suficiente care sa-i dovedeasca caracterul necinstit si periculos, considera ca nu mai are sens sa se discute in continuare. Este adevarat ca s-a prezentat când a fost citat de catre colega sa, nimeni nu neaga acest lucru si probabil ca se va prezenta si in viitor, nu avem de unde sa stim, insa nici acest lucru nu face dovada unei bune credinte absolute a personajului. De asemenea, din intregul material probator administrat in prezenta cauza considera ca rolul determinant in fapta de santaj asa cum este surprinsa in probe ii revine domnului Pârv si in subsidiar domnului Diaconescu. Cu privire la inculpatul Dan Diaconescu trebuie sa se remarce faptul ca acesta are o calitatea speciala, aceea de jurnalist, realizator de programe TV. Este concomitent actionar majoritar la SC OCRAM TELEVIZIUNE SRL, societatea detinatoare a licentei de emitere pentru postul OTV, este o vedeta in sensul generic al cuvântului, având milioane de fani, reprezinta ceva in aceasta tara si suntem toti constienti de acest lucru. Toate aceste lucruri ar trebui sa il faca un model de deontologie profesionala, dat este convins din pacate ca nu este cazul pentru dumnealui. In calitatea susmentionata practic de proprietar de post de televiziune, de realizator de emisiuni de televiziune, daca v-a fi lasat sa plece liber din aceasta sala nu v-a face decât sa continue. Se va duce la postul de televiziune pe care il patroneaza si cu stilul cu care ne-a obisnuit, v-a denigra pe toata lumea, v-a aduce acuzatii la adresa tuturor, asa cum postul de televiziune a facut si in ultimele 24 ore de la declansarea prezentei anchete. Considera astfel, ca inculpatul prin calitatile speciale pe care le are posibilitatea concreta de a deturna ideea de libertate a presei într-un instrument profitabil financiar pentru acesta si pentru grupurile de interese economice pe care le reprezinta. In calitatea susmentionata inculpatul da in mod concret posibilitatea multor alti infractori de a-si pune in practica propriile scenarii infractionale,folosind postul de televiziune OTV al carui creator si spiritus rector este. La fel ca si în cazul coinculpatului sau, trebuie precizat faptul ca pericolul pentru ordinea publica este o notiune eo ipso prezumtiva, ce nu poate fi probata în mod obiectiv, ci se contureaza din ansamblul elementelor starii de fapt si trasaturilor caracteriologice ale inculpatului. Exista date si indicii, în sensul ca extorcarea de diferite sume de bani a altor primari din judetul Arad continua si la ora actuala, fiind savârsita de diferiti angajati ai postului de televiziune OTV. De asemenea arata ca in continuarea exista sesizari pe hot line DNA cu privire la savârsire de fapte similare de catre angajatii OTV . 11 Lipsa totala de selectivitate a realizatorului de emisiuni în a alege indivizii carora le da dreptul de acces pe post, lasându-i sa faca orice fel de afirmatii, unele calomnioase si denigratoare la adresa unor persoane, fara nici un control asupra veridicitatii acestora sau, cel putin, fara o preocupare responsabila în acest sens, constituie o alta trasatura importanta ce contureaza pericolul pentru ordinea publica prezentat de inculpat. Pentru toate aceste considerente solicita in baza art. 148 pct. 1 lit. f Codul de procedura penala sa se constate ca exista indicii si temeiuri privind savârsirea infractiunii de santaj de catre
ambii inculpati, acestia prezentând pericol pentru ordinea publica, motiv pentru care solicita sa se dispuna masura arestarii preventive a acestora pe o perioada de 29 zile începând cu data de 23.06.2010 pâna la 21.07.2010. Aparatorul inc. Pârv Dorel având cuvântul arata ca a vazut materialul intocmit de catre procuror si a auzit partial sustinerile acestuia, solicitând respingerea propunerii de arestare preventiva si emiterea mandatului de arestare având in vedere urmatoarele: Fara discutie ne aflam in situatia prev de art. 148 lit. f Codul de procedura penala unde avem cele doua conditii ce trebuie indeplinite, respectiv o fapta care sa fie sanctionata cu pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si respectiv existenta unor probe certe ca odata lasat in libertate inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publica. Relativ la cerinta marimii pedepsei nu are sens sa se faca discutii urmând a se axa pe existenta probelor certe relativ la pericolul concret pe care il prezinta inculpatul pentru ordinea publica. A vazut si analizat opinia reprezentantului DNA, relatarea in cadrul propunerii a acestei povesti infractionale cum o vedere parchetul, a consideratiilor proprii si personale ale domnului procuror, dar nu a vazut care sunt probele certe, potrivit carora lasarea in libertate a inculpatului Doru Pârv ar prezenta un pericol pentru ordinea publica. Toata practica europeana impune niste conditii pentru ideea de pericol pe care trebuie sa o reprezinte un inculpat pentru a nu fi lasat in libertate. Se vorbeste despre o stare de pericol reala, o stare de pericol dovedita este o stare de pericol indiscutabila. Nu a auzit sau vazut in propunerea parchetului faptul ca inc. Pârv Dorel datorita faptului ca pe de o parte a savârsit o anumita fapta, iar pe de alta parte este recidivist, aceste doua situatii ar fi suficiente sa conduca la ideea ca lasarea sa in libertate ar fi pericol pentru societate. Exista câteva hotarâri in care inclusiv România a fost condamnata unde se statueaza cât se poate de clar ca pericolul concret trebuie analizat de la speta la speta, dar si stabilirea gradului de pericol social concret al probelor care sa duca la concluzia ca un inculpat ar prezenta pericol pentru ordinea publica nu are nici o legatura cu fapta pentru care este cercetat. Starea de pericol social pentru ordinea publica este o situatie juridica eo ipso prezumtiva neputând fi probata in mod obiectiv, dar putând fi dedusa si conturata folosind diverse elemente de profil ale inculpatului. Aceasta sustinere, care reprezinta chintesenta pozitiei DNA in aceasta situatie este in totala discrepanta cu practica europeana. Având in vedere cererile anterior mentionate, solicita, lasând la o parte sustinerile procurorului DNA cum ca inculpatul ar fi savârsit o fapta, ca este recidivist, ca instanta sa determine in mod cât se poate de 12 obiectiv si concret gradul de pericol concret pentru ordinea publica, sa se verifice daca lasat in libertate inculpatul ar periclita ordinea publica si dupa aceasta evaluare instanta sa respinga propunerea parchetului. Totodata nu exclude posibilitatea ca in situatia in care ar aprecia totusi ca s-ar impune sa aplice o masura preventiva, solicita sa se faca aplicarea art. 136 Codul de procedura penala respectiv de a se lua masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara. Procurorul, in replica, având cuvântul, arata ca starea de pericol pentru ordinea publica se considera nu in baza jurisprudentei unei instante ci in baza logicii elementare, ca este o masura care are o puternica incarcatura prezumtiva. Nimeni nu poate proba un comportament viitor, dar il poate contura si il poate presupune. D-nul avocat Mateut pentru inc. Dan Diaconescu arata ca in cauza nu sunt indicii si probe temeinice care sa justifice luare masurii arestarii preventive fata de inc. Diaconescu Dan Cristian. Astfel, cum se observa din continutul propunerii in forma scrisa si din concluziile orale ale procurorului, acesta s-a limitat la simple afirmatii care nu sunt suficiente nu sunt probe si nici indicii temeinice. Procurorul nu a indicat nici macar o proba sau un simplu indiciu din care sa rezulte ca inculpatul a savârsit o fapta penala. Procurorul a invocat doar convorbiri de pe inregistrarile transcrise partial in propunere, sunt fragmente, nici macar nu sunt transcrieri integrale ci sunt fragmente, rupturi din text, astfel cum a recunoscut procurorul, convorbiri purtate intre alte persoane, respectiv intre inc. Pârv Dorel si presupusa parte vatamata sau între Pârv Dorel si un angajat al OTV. Nu a fost invocata nici macar o convorbire proprie a inculpatului Dan Diaconescu. S-a invocat o convorbire codificata purtata intre coinculpati, este acea convorbire la care s-a referit anterior. Este foarte curios ca se discuta libertatea individuala a unei persoane, este un proces cu cea mai puternica miza procesuala, respectiv libertatea persoanei. Este foarte curios sa explice procurorul cum a ajuns de la interpretarea „doua plasme” ca poate fi interpretata ca reprezentând 200.000 Euro sau 2.000 ha teren agricol oferite de partea vatamata in locul banilor. De asemenea, se interpreteaza ca „127 negre” inseamna 127.000 Euro. Procurorul nu a înteles ca inc. Diaconescu nu a avut in vedere 127 televizoare ci astfel cum rezulta din declaratia domnului Dan Diaconescu, acesta explicând ca era vorba de televizoare Panasonic cu diagonala de 127, iar nu este vorba de numarul de televizoare. Procurorul i-a intins o capcana pentru ca in studio nu incapeau 127 televizoare, astfel crezând ca l-a prins, dar inculpatul a explicat ca in studio incapeau 6-10 televizoare. Inculpatul nu s-a gândit la un nr. de 127 televizoare, ci s-a referit la televizor de culoare neagra cu diagonala de 127 cm. Solicita in aparare reexaminarea fondului propunerii de luare a masurii arestarii preventive, lecturarea transcrierilor si daca se stabileste vreo legatura intre o asemenea fapta descrisa in propunerea de arestare preventiva si persoana inculpatului Dan Diaconescu, atunci se poate spune ca este indeplinita conditia prealabila. Procurorul a prezentat o stare de fapt in loc sa indice probe sau indicii temeinice pentru a demonstra ca este indeplinita conditia prealabila de luare a masurii arestarii preventive. 13 De asemenea, arata ca nu trebuie verificat fondul cauzei ci trebuie verificata prin prima suportului probator, prin prisma mijloacelor de proba care se gasesc in dosarul de urmarire penale, daca este sau nu îndeplinita aceasta conditie. Efectuând acest lucru se va constata ca nici unul din mijloacele de proba nu confirma implicarea domnului Diaconescu in savârsirea unei fapte prevazuta de legea penala. Insusi procurorul si-a început pledoaria plecând de la declaratia presupusei parti vatamate sustinând ca aceasta, insusi a inceput sa se intereseze, l-a contactat pe inc. Pârv Dorel caruia i-a cerut sa se intereseze la Dan Diaconescu, adica sa faca o interventie cumva, iar Pârv Dorel i-a solicitat partii vatamate astfel cum a sustinut si procurorul suma de 200.000 Euro in numele inc. Diaconescu Dan si atunci se intreaba retoric care este fapta inculpatului Dan Diaconescu si unde se afla in acest scenariu, care este fapta materiala a acestuia. Nici presupusa parte vatamata, nici coinculpatul Pârv Dorel, nici convorbirile care sunt inregistrate si care ar trebui sa conduca la probe directe nu confirma implicarea lui dan Diaconescu in savârsirea vreunei fapte penale. Infractiunea de santaj presupune constrângerea prin amenintare, presupune actiuni concrete, fapte materiale, constrângerea inseamna infrângerea rezistentei psihice, constrângerea inseamna in urma actiunii pe care trebuie sa o exercite inculpatul, partea vatamata, presupusa parte vatamata este lipsita de rezistenta psihica, este lipsita de vointa, partea vatamata in urma acestei actiuni este constrânsa sa faca ceva sau sa dea ceva. Se intreaba retoric cum se poate sustine acest lucru când insasi procurorul a retinut si retine corect ca partea vatamata a fost cea care s-a
interesat, cea care l-a cautat pe inc. Pârv Dorel si l-a rugat sa intervina, cum a fost infrânta rezistenta psihica, care este actiunea de amenintare. Se sustine, in afara dispozitiilor legale, ca Dan Diaconescu a efectuat o amenintare directa fara sa se indice acel anunt de la televiziune care s-a facut in direct si a fost ascultat de milioane de telespectatori. Amenintarea este o simpla prezentare a unor fapte chiar daca ele sunt compromitatoare sau denigratoare si chiar daca ele aduc atingere demnitatii sau integritatii unei persoane, dar o asemenea fapta ar putea fi o eventuala infractiune de insulta sau calomnie, in nici un caz de amenintare, care este prevazuta de legiuitor conform art. 193 Cp. In cazul lui Dan Diaconescu lipseste fapta materiala, ea lipseste cu desavârsire si in afara acestor mijloace de proba nu exista nici macar un mijloc de proba care sa confirme implicarea lui dan Diaconescu in savârsirea unei fapte prevazute de legea penala. Ar fi dorit ca procurorul sa indice vreo proba in sensul prevazuta de art. 63 C.p. in sensul de fapta sau cel putin un indiciu temeinic in sensul prev. de art. 168 ind. 1 Codul de procedura penala ca inc. a savârsit o fapta prevazuta de legea penala. Nu exista proba care sa ateste implicarea lui Dan Diaconescu în savârsirea unei fapte penale. Ar fi vrut ca procurorul sa indice cel putin o proba în sensul art.63 C.p.p. sau un indiciu în sensul art.68 ind.1 C.p.p. procurorul nu face decât sa prezinte prezumtii de culpabilitate care sunt incompatibile cu principiul prezumtiei de 14 nevinovatie. Mai mult a si facut afirmatii ca este posibil ca Pârv sa fi remis suma de bani lui Dan Diaconescu. Este posibil, dar nu este sigur. Când este vorba de o exceptie de la libertatea individuala cum este cazul propunerii de arestare preventiva, ea trebuie sa se bazeze pe certitudini, iar atunci când se bazeaza pe prezumtii ele trebuie sa fie rezonabile în termenii pe care îi foloseste Codul de procedura penala, adica sa demonstreze ca inculpatul este implicat în savârsirea unor fapte de natura penala. Solicita a se constata ca nu este îndeplinita conditia prevazuta de art.143 alin.1 C.p.p. Învedereaza ca în conformitate cu art.149 ind.1 alin.1 C.p.p. masura arestarii se poate dispune numai daca ea este necesara, în interesul urmaririi penale. Solicita sa se constate ca propunerea facuta de procuror nu este motivata sub acest aspect, mai ales ca nu poate fi de neluat în seama faptul ca acest dosar a fost initial finalizat prin întocmirea celor trei procese verbale de prezentare a materialului de urmarire penala, chiar daca ele sunt nule asa cum a sustinut reprezentantul Ministerului Public, iar pâna la acel moment Diaconescu Dan a fost audiat în calitate de martor. De asemenea, Diaconescu Dan desi se afla în vacanta si nu a fost citat ci numai contactat telefonic sa prezentat imediat în fata procurorului. Mai mult dupa finalizarea declaratiei în timpul procedurilor, asa cum sustine si procurorul, desi avea posibilitatea de a parasii sediul DNA, inculpatul nu a plecat ci a ramas toata noaptea, pentru a se supune unei proceduri, respectiv confruntare în scopul aflarii adevarului. Cu privire la prevederile art.148 lit.f C.p.p. însusi procurorul arata în continutul referatului cu propunere ca nu exista probe, astfel încât printr-o simpla analiza gramaticala a textului înseamna ca nu este îndeplinita aceasta cerinta, apreciind ca este singurul temei pentru care Codul de procedura penala solicita a exista probe. Procurorul sustine ca nu se poate prevedea comportamentul în viitor al unui inculpat, pentru ca apoi sa sustina contrariul, respectiv ca Dan Diaconescu daca este pus liber va continua activitatea infractionala. Trebuie sa existe probe ca Dan Diaconescu daca se afla în libertate ar constitui un pericol social pentru comunitatea în care traieste, pericolul pentru ordinea publica nu poate fi desprins numai din descrierea abstracta a faptei în încadrarea juridica în limitele de pedeapsa prevazute de lege ci din gravitatea concreta a faptelor. Solicita sa fie avute în vedere cazurile Letellier si Tomasi contra Frantei si de asemenea, solicita a se avea în vedere ca inculpatul Dan Diaconescu este ziarist si om îndragit, neprezentând un pericol public din acest motiv. Aceste calitati care ar trebui sa-l avantajeze pe inculpat sunt invocate de parchet ca temei al pericolului social. Pentru toate aceste motive, solicita respingerea ca neîntemeiata a propunerii de arestare preventiva cu consecinta punerii în libertate a inculpatului la ora expirarii ordonantei de retinere. Aparatorul ales al inculpatului Diaconescu Dan, avocat Budusan Ovidiu, învedereaza ca la dosarul cauzei exista deja un alt scenariu facut de un alt procuror care nu este contestat de domnul procuror si care scenariu exclude întrutotul vinovatia inculpatului Diaconescu Dan. Un procuror a considerat ca Dan Diaconescu este nevinovat, dându-i calitatea de martor în cauza, astfel încât existând un scenariu al unui alt procuror, cel cu care se vine astazi în fata instantei prezinta grave dubii. Cele prezentate în fata instantei prezinta grave fracturi logice si procedurale. Se întreaba 15 parchetul ca daca era nevoie de achizitionarea unor televizoare, de ce nu s-au cumparat, pentru ca în urma perchezitiilor nu au fost gasite facturi care sa ateste achizitionarea unor astfel de televizoare. Raspunsul este continut în chiar interceptarile invocate, respectiv ca achizitiile nu s-au facut pentru ca nu erau resurse financiare. Din continutul aceleiasi interceptari rezulta grave fracturi logice în sensul ca acele interceptari nu au nicio legatura cu persoana primarului Mot sau cu alte chestiuni care fac obiectul acuzarii. Dan Diaconescu îsi întreaba interlocutoare „Si cum ai sa faci?”, aceea raspunzându-i „am sa le comand”, iar Dan Diaconescu întreaba „si ce ai sa te faci daca nu o sa ai cu ce plati?”. A-i cere cuiva 127 negre apare, chiar daca e cu titlu fraudulos sau nu, o solicitare cel putin inedita. Aceasta este dimensiunea diagonalei unui televizor. Un alt scenariu este acela ca desi recunoaste ca anumite sume de bani au fost predate înaintea aparitiei acelui promo nu explica de ce suma întreaga solicitata chipurile cu titlu fraudulos nu a fost platita, de ce acel material nu a fost publicat, pentru ca astfel scenariul acuzarii ar fi avut o coerenta logica. Ezitând acuzarea încearca sa prezinte satisfacerea unor pretentii financiare frauduloase, vehiculând în discutie 2.000 ha de teren, care puse în contrapondere cu cererea frauduloasa de 200.000 euro ar rezulta un pret de 100 euro/ha, un pret care este ridicol. În referat nu este descrisa fapta în concret prin elementele ei factuale, temporale, neavând o anumita perioada în care s-a savârsit fapta. Se fac doar referiri generale în sensul ca a amenintat direct sau indirect , nu se arata cum si în ce fel si la ce data, aceasta carenta trebuind sa duca la respingerea propunerii. Centrul pretinsei probatiuni din dosar se situeaza una în a doua jumatate a anului 2009 la o mare distanta de timp de momentul sesizarii instantei cu prezenta procedura. Se ridica întrebarea daca era nevoie de luarea unor masuri preventive de ce ele nu au fost luate în epoca, de ce nu si atunci lasarea în libertate a inculpatul ar fi prezentat un pericol social concret pentru ordinea publica. Raspunsul este unul simplu si anume ca inculpatul nu prezenta pericol pentru ordinea public atunci cum nu reprezinta nici acum. Pentru aceste motive, solicita în principal sa se constate nula propunerea de arestare preventiva si în subsidiar, respingerea acesteia ca neîntemeiata. Reprezentantul Ministerului Public, în replica, arata ca peste tot unde se vede atasat un biletel galben acolo se afla o proba toate fiind prezentate în referatul cu propunere. Nu au fost reluate oral pentru ca ar fi fost inutil fiind prezentate în referat. Nu se putea lua masura arestarii în epoca respectiva întrucât organele judiciare trebuiau întâi sesizate, trebuia desfa
surata o ancheta. În privinta motivelor pentru care inculpatii prezinta pericol concret pentru ordinea publica, în speta faptul ca inculpatul Dan Diaconescu este un om de afaceri, o vedeta TV, aceste calitati sunt onorabile, daca nu sunt savârsite în vederea savârsirii de infractiuni, iar daca sunt folosite în acest scop prezinta un grad de pericol mai mare pentru ordinea publica decât al unui om de pe strada, pentru ca are posibilitatea de a ajunge în casele si urechile oamenilor si de a santaja prin presa, aceasta fiind cea mai puternica forma de santaj. Inculpatul Dan Cristian Diaconescu, având cuvântul, arata ca de doua zile nu mai este în casele oamenilor, procurorul este nemultumit de calitatea programelor 16 OTV, solicitând judecatorului sa faca diferenta între gusturile cu privire la calitatea programelor OTV ale domnului procuror, ale acuzarii. Cu privire la acele biletele galbene din dosarele aflate pe masa de prezidiu precizeaza, lucru ce apare si în declaratiile date, ca în 99% din ele apare domnul Pârv care a dat declaratii în sensul ca în unele cazuri s-a folosit de numele sau, dar Pârv niciodata nu i-a adus la cunostinta despre aceste fapte sau lucruri. Anumiti angajati de-ai sai, respectiv soferul Cristi, anumite fete sau angajate din regia de emisie pot sa faca anumite manevre cu Doru Pârv în numele sau, dar nu are cum sa cunoasca si sa stapâneasca acest fenomen, pentru ca are peste 500 de angajati si cu unii dintre ei se întâlneste doar în pauzele de publicitate si cele aproximativ 5000 de emisiuni pe care realizat în ultimii 10 ani, a rostit aproximativ 20.000 de promo-uri. A trecut un an de la promo-ul în discutie si solicita a se tine seama de faptul ca nu poate fi arestat pentru unul dintre cele peste 20.000 de promo-uri pe care le-a rostit în toata cariera sa, fiecare dat de catre un angajat de-al sau si rostit de el. În acea seara s-a trunchiat promo-ul cu „urmeaza primarul …” anterior fusese cu sinuciderea Zinei Dumitrescu si dupa primar era urmatorul caz care s-a discutat în acea noapte. I se pare nedrept pentru ca trebuie sa se analizeze totul în contextul efectiv, respectiv asta nu înseamna ca Zina Dumitrescu s-a sinucis pentru ca asa sunt titlurile facute de colegii sai sau de el. Cu privire la discutia legata de televizoare arata ca acestea nu au fost gasite la perchezitie întrucât nu exista la sediul OTV. Doreste ca instanta sa vada lucrurile în mod direct ci nu prin prisma unor interpretari facute de domnul procuror, altfel destul de iscusite, aratând ca televizoarele sunt televizoare si nu întelege sa fie bani neaparat. Se spune apoi ca erau dovezi cum ca ar fi fost împreuna cu inc.Pârv în sediul OTV. Sediul OTV se întinde pe o suprafata de 3 ha si asta nu înseamna ca se afla cu sau lânga coinculpatul Pârv. Însasi domnul procuror îi aduce aminte, ca în urma cu un an, vorbea cu coinculpatul Pârv si îi spunea sa închida întrucât urmeaza sa intre în direct si apoi se vor uita la televizor, dar asta nu înseamna ca se afla lânga coinculpatul Pârv de vreme ce el se afla în studiou. Presupune ca era vorba de un program la care urma sa ne uitam eu de la mine din studiou si poate el de la el de acasa sau din alta zona. De asemenea, arata ca daca el este închis se închide si OTV-ul întrucât el se identifica cu acest post de televiziune cu grila programelor de televiziune. OTV-ul a mai fost închis odata în perioada 2002 – 2004, fiind un eveniment fara precedent pentru România si pentru Europa si sincer nu ar dori sa se repede aceasta situatie. De asemenea, solicita ca domnul procuror sa fie foarte atent si la site-urile CNN, Euronews care au comentat iminenta închiderii OTV-ului în cazul în care el va fi arestat. Legea audiovizualului sustine ca un patron de televiziune nu poate sa fie urmarit sau arestat pentru ca în acel moment se i-au în discutie tot felul de lucruri inclusiv închiderea OTV-ului. Dincolo de cazul sau, de arestarea sa în sine, sunt anumite cazuri, din pacate sau din fericire, care au anumite conotatii legate de fanii sai, de emisiunea pe care o realizeaza de 15 ani neîntrerupt si de numarul de locuri de munca pe care le-a creat. Coinculpatul Pârv a spus foarte raspicat în declaratiile date ca s-a folosit de numele sau în diverse ocazii si este interesanta sustinerea domnului procuror care adauga mereu lânga numele inculpatului Pârv pe cel a lui Dan Diaconescu în conditiile în care Pârv discuta cu primarul din Zarand cum sa putea sa vorbeasca cu el despre televizoare. Sunt 17 declaratii trunchiate puse de altfel în mod ingenios în scena. Procurorul în tot acest dosar a schimbat un singur lucru, respectiv încadrarea sa din calitatea de martor în calitatea de învinuit si respectiv inculpat si l-a adaugat pe el la vechile acuzatii care i se aduceau lui Doru Pârv, având impresia ca procurorul face toate aceste lucruri întrucât este deranjat de calitatea programelor OTV. De asemenea, arata ca OTV este un post de televiziune care a facut si mult bine, a gasit multi copii disparuti, a rezolvat multe cazuri umanitare. În cele 5.000 de emisiuni ale sale a stat aproximativ 50.000 de ore în direct, care sunt aproximativ o viata de om si este omenesc sa mai greseasca, dar solicita sa fie avute în vedere toate aceste lucruri în ansamblu si sa fie analizate cu maxima întelepciune asa cum este convins ca se va face si ca va fi luata solutia cea mai corecta. Inculpatul Pârv Dorel având cuvântul, solicita a nu se tine cont de vocabularul vulgar pe care domnul procuror il are fata de persoana sa si anume ca el este mincinos, el este casatorit in Italia, are un cazier curat întrucât la momentul oficializarii casatoriei in Italia a avut nevoie de o fisa de cazier judiciar care este „curat”, astfel încât este inutil ca procurorul sa afirme ca este mincinos. Când a fost întrebat de doamna procuror daca are antecedente penale, a raspuns ca este „curat” cazierul sau, avocatul sau verificase cazierul care era „curat”. Nu exista nici o dovada la dosar ca el ar fi vindecat acel copil, el nu vindeca si nici nu ghiceste. Are o societate comerciala platitoare de taxe, infiintata in mod legal de Tribunalul Arad, domeniul sau de activitate fiind cel de „clarvazator” si nu de ghicitor sau vindecator, pretinde ca are anumite calitati pentru care are atestate si exista aceasta societate comerciala infiintata pe numele sau. Daca procurorul il suspecteaza ca este mincinos, atunci inseamna ca acesta are o problema cu colegii sai care au infiintat societatea respectiva. Arata ca in numeroase cazuri a solicitat ca martor pe sotia numitului Mot care era singura care putea sa confirme toti acesti bani, toate discutiile avute, aceasta cerere fiind respinsa in repetate rânduri. In toate declaratiile sale a spus in mod foarte clar ca s-a folosit de numele lui Diaconescu Dan Cristian pentru a obtine banii împrumutati „acestui om”. Nici unul dintre procurori nu au acceptat ca proba audierea sotiei lui Mot. Nu se considera un infractor si nici nu considera ca ar constitui un pericol social concret pentru ordinea publica dorind sa fie lasat in libertate pentru a-si dovedi nevinovatia. Cu privire la televizoare, apreciaza ca aceasta este o aberatie. Arata ca a avut un cuplu la programare, sot si sotie, care fie au avut un magazin, fie sotul doamnei era seful unui magazin, neamintindu-si cum se cheama, persoanele respective oferindu-i niste televizoare, contra cost, fara insa a discuta preturile si conditiile ofertei, fiind un cuplu care nu avea nici o datorie fata de el , de aici discutia cu Diaconescu in care ii spunea ca nu au nici o obligatie fata de el , acele televizoare intentionând sa le dea lui Diaconescu Dan insa acesta nu le dorea, televizoarele având cutia in spate, motiv pentru care nu le-a acceptat. Solicita a fi pus in libertate, sa i se dea posibilitatea de a aduce probe pe care procurorii nu au vrut sa le accepte si sa-si dovedeasca nevinovatia. 18 I N S T A N T A Deliberând asupra propunerii de arestare preventiva privind pe inculpatii PÂRV DOREL PETRU
si DIACONESCU CRISTIAN DAN, constata urmatoarele: Prin cererea adresata Judecatoriei Sector 1 Bucuresti si înregistrata pe rolul acestei instante sub nr.28947/299/2010, Parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitiei – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei a solicitat ca în baza art. 1491 Cod procedura penala sa se dispuna arestarea preventiva fata de inculpatii PÂRV DOREL – PETRU fiul lui I…. si F……, nascut în anul ….., luna …., ziua …., în Timisoara, jud. Timis, domiciliat în Arad, str. …. nr. …, jud. Arad, posesor CI seria .. nr. …, eliberata de Mun. Arad, CNP: ……, cetatenie româna, ocupatia – administrator SC Kundalini SRL, studii medii, recidivist, casatorit, stagiul militar nesatisfacut si DIACONESCU CRISTIAN DAN fiul lui N… si M…., nascut în anul …, luna …, ziua …, în Caracal, jud. Olt, domiciliat în Bucuresti, str. ……….., posesor CI seria …. nr. …., eliberata de SEP, CNP: ……, pe o perioada de 29 de zile începand cu data de 23.06.2010 si pana la data de 21.07.2010 inclusiv. În motivarea propunerii, s-a aratat ca în sarcina inculpatilor s-a retinut urmatoarele: Inc. PÂRV DOREL – PETRU a exercitat acte de amenintare, atât în mod direct si personal, cât si în numele inc. DIACONESCU CRISTIAN DAN, în scopul de a determina partea vatamata MOT ION FLORIN, primar al comunei Zarand, jud. Arad, sa dea o suma totala de 200.000 Euro. Sub presiunea acestor amenintari, din suma totala de 200.000 Euro, pretinsa initial, partea vatamata i-a platit efectiv lui PÂRV DOREL – PETRU, în scopul de a ajunge, în final, la inc. DIACONESCU CRISTIAN DAN, suma de 30.000 Euro si 4.200 lei. Amenintarea consta în darea în vileag a unor fapte reale ori imaginare, compromitatoare pentru persoana vatamata, cum ar fi alegatia ca ar detine o avere importanta nejustificata, precum si ca ar efectua tranzactii ilicite cu terenuri agricole, pagubind, astfel, cetatenii comunei Zarand. Inc. DIACONESCU CRISTIAN DAN, în calitate de asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL si realizator de programe la postul de televiziune OTV, a exercitat acte de amenintare, atât în mod direct, cât si prin intermediul inculpatului PÂRV DOREL – PETRU, în scopul de a determina persoana vatamata MOT ION – FLORIN, primar al comunei Zarand, jud. Arad, sa dea o suma totala de 200.000 Euro. Sub presiunea acestor amenintari, din suma pretinsa initial, persoana vatamata a platit efectiv 30.000 Euro si 4.200 lei. Amenintarea consta în darea în vileag a unor fapte reale ori imaginare, compromitatoare pentru persoana vatamata, cum ar fi alegatia ca ar detine o avere importanta nejustificata, precum si ca ar efectua tranzactii ilicite cu terenuri agricole, pagubind, astfel, cetatenii comunei Zarand. In vederea solutionarii propunerii, s-a dispus atasarea dosarului de urmarire penala nr. 163/P/2009 al Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a coruptiei. 19 Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele : Prin ordonantele cu numerele 20 si 21 din 22.06.2010 s-a dispus retinerea celor doi inculpati pentru savârsirea susmentionatelor infractiuni, pentru 24 de ore, începând din data de 22.06.2010, orele 06:00 si, respectiv 06:15 pâna în data de 23.06.2010 orele 06:00 si, respectiv 06:15. Prin ordonantele nr. 163/P/2010 din data de 22.06.2010, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale fata de inculpatul PÂRV DOREL PETRU pentru savârsirea infractiunii de santaj prev. si ped. de art. 194 alin. 1 si 2 C.p. rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. disp. art. 37 lit. b C.p. si fata de inc. DIACONESCU CRISTIAN DAN pentru savârsirea infractiunii de santaj prev. si ped. de art. 194 alin. 1 si 2 C.p. rap. la art. 131 din Legea nr. 78/2000. I.Cu privire la exceptia de necompetenta materiala a Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie – Departamentul National Anticoruptie si exceptia nulitatii referatului cu propunere de arestare preventiva invocate de inculpati prin aparatori, instanta constata urmatoarele: Aparatorii inculpatului Dan Cristian Diaconescu au invocat exceptia necompetentei materiale a Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie – Departamentul National Anticoruptie, la aceasta exceptie achiesând si aparatorul coinculpatului Pârv Dorel Petru. În sustinerea exceptiei, aparatorii alesi au invocat faptul ca din interpretarea gramaticala a disp. art. 13 ind.1 din Legea 78/2000 rap. la art. 1 din aceeasi lege si art. 13 din OUG 43/2002 reiese ca legiuitorul se refera la infractiunile de coruptie, iar nu la infractiunile asimilate coruptiei sau în legatura cu coruptia. S-a aratat ca acolo unde legiuitorul a înteles sa se refere la toate faptele prev. de legea nr. 78/2000 a facut-o în mod expres, folosind chiar aceasta sintagma „infractiuni prevazute de legea nr. 78/2000”, astfel cum a facut-o în art. 13 alin1. Or, simpla relationare a unei presupuse infractiuni de santaj nu poate îmbraca haina juridica prev. de art. 13 ind.1 din Legea 78/2000 în lipsa unei legaturi fie si indirecte cu o fapta din cele prevazute în actul normativ mentionat. Întrucât infractiunea de santaj este în genere o fapta de pericol si nu de rezultat, neputându-se relationa de o fapta de coruptie al carei obiect material sa fie evaluabil în bani, se sustine ca orice prevedere referitoare la producerea unor pagube , fie ele si mai mari de 100.000 euro, nu se poate referi decât la infractiunile de coruptie în sensul art. 5 alin.1, text în care nu se regaseste art. 13 ind.1, incriminator al infractiunii de santaj. De altfel, s-a aratat ca nu suntem în prezenta unei fapte de prejudiciu, ci a unei exclusiv de pericol, asa încât orice referire la suma de 200.000 euro nu este nici macar tangentiala cauzei. Pentru aceste motive aparatorii inculpatilor au aratat ca art. 13 lit.b din OUG 43/2002 nu este aplicabil în cauza întrucât inculpatul nu ocupa nici o functie sau demnitate publica din cele prevazute de lege. Deasemenea, aparatorii inculpatului Dan Cristian Diaconescu au invocat exceptia nulitatii absolute a referatului cu propunere de arestare preventiva întocmit de D.N.A. La aceasta exceptie a achiesat si aparatorul coinculpatului Pârv Dorel Petru. 20 Concluziile aparatorilor inculpatilor în sustinerea exceptiei, au fost redate pe larg în practicaua prezentei încheieri, astfel încât instanta nu va mai relua aceste considerente. Instanta a luat act de sustinerile formulate, astfel cum au fost denumite, a calificat exceptiile ca aparari de fond, urmând a se pronunta asupra acestor aparari odata cu solutionarea propunerii de arestare, când va analiza propunerea atât sub aspectul legalitatii, cât si al temeiniciei, si aducând în acest sens argumentele expuse pe scurt în practicaua încheierii si reluate în cele ce vor urma: Conform art. 197 C.p.p., „nulitatea” nu este o exceptie, ci o sanctiune sanctiune procedurala care intervine în cazul încalcarii dipozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal. Potrivit dispozitiilor codului de procedura penala, notiunea juridica de „exceptii”, în sensul propriu zis al acesteia, se refera la aspectele privind competenta organelor judiciare, iar nu la nulitati („exceptia nulitatii