Alberto Kurtyan

Pe vremea lui Ceauşescu, avocaţii membri ai Colegiilor de avocaţi se ocupau cvasi-exclusiv de pricini private şi reprezentau doar persoane fizice.

Jurisconsulţii, membri ai oficiilor juridice se ocupau cvasi-exclusiv de pricini ale organizaţiilor publice, întreprinderi şi persoane juridice în general, pe care le reprezentau şi le asistau.

Veteranii ştiu cum era în vremea aceea.

După revoluţie, avocaţii … şireţi şi foarte, foarte interesaţi financiar … au extins clientela către persoanele juridice.

Au exercitat un lobby foarte eficient, şi au reuşit să îşi extindă sfera de influenţă … nu prin acte normative … ci prin statute şi hotărâri interne ale profesiei.

Abia în 1995 a apărut Legea avocaturii … care le-a consfinţit monopolul.

În acest timp … jurisconsulţii … dezbinaţi şi lipsiţi de libertate profesională … şi de inteligenţă negustorească, spre deosebire de avocaţi … au rămas legaţi de firme, ca salariaţi.

Juriştii nu şi-au constituit o breaslă solidă.

Ei nu au avut un lobby atât de bun, nu au reuşit să îşi extindă clientela şi la persoanele fizice, deoarece erau în majoritatea lor salariaţi. Erau legaţi de locuri de muncă, subordonaţi şi mulţumiţi de o oarecare siguranţă salarială. Au fost puţin interesaţi de activism profesional.

S-a creat o disproporţie, o limitare a clientelei între cele două profesii.

Să ne gândim. Ce diferenţe există între cele două profesii? Există o diferenţă cu privire la întinderea puterilor de reprezentare sau asistenţa juridică între avocaţi şi jurişti? NU, nu există nici o diferenţă.

Singura diferenţă este aceea de clientelă.

Avocaţii au voie să reprezinte şi să asiste persoane fizice … pe când jurisconsulţii … nu au voie decât persoane juridice.

Dar avocaţii au voie şi la persoane juridice, pe când jurisconsulţilor le este interzis accesul la persoane fizice.

S-a creat astfel un monopol de o moralitate îndoielnică al Breslei avocaţilor.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a criticat în mai multe rânduri organizaţia avocaţilor pentru discriminare.

Consiliul Concurenţei a emis un punct oficial de vedere evidenţiind efectul neconcurenţial al Legii 51/1995.

I-a împiedicat pe avocaţi acest lucru? NU. A fost modificată legea în acest sens? NU.

Au fost înlăturate între timp acele neajunsuri? NU.

În esenţă, cele două profesii, de avocat şi jurisconsult se confundă.

Sunt unul şi acelaşi lucru, lucru recunoscut şi de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Vă rog din sufletul meu să nu îmi povestiţi despre teoriile franceze … profund anacronice şi păguboase cu privire la profesia de avocat/jurist şi difenţele dintre ele.

Ideea este următoarea:

Avocaţii au exploatat la maximum împrejurările politice şi juridice ale vremii printr-un lobby agresiv şi interesat, prin păstrarea exerciţiului profesiei chiar sub protecţia imunităţii parlamentare, de multe ori …

Este dreptul lor, al avocaţilor să facă acest lucru. Bravo lor, au fost deştepţi. Jos pălăria !

Dar de ce ar trebui să penalizăm juriştii pentru faptul că au constituit societăţi comerciale cu obiect de activitate asistenţă şi reprezentare juridică?

Sau de ce trebuie atunci să penalizăm juriştii, licenţiaţii în drept, aderenţi la noile barouri că au utilizat la maximum breşele legislative şi toate normele în vigoare pentru a le specula/exploata în interesul lor general privat ? De ce?

Dimpotrivă, şi unii şi alţii trebuie felicitaţi că au folosit asemenea instrumente juridice. Au făcut şi ei acelaşi lucru pe care l-au făcut avocaţii. Au încercat să exploateze sistemul juridic, să penetreze breşele, să spargă zidul monopolului.

Şi au reuşit, spun eu.

Parţial, dar au reuşit.

Există în prezent nişte inovaţii juridice, ingenioase şi năstruşnice: societăţile comerciale de asistenţă şi consultanţă juridică constituite înainte de Decizia XXII/2006 a ICCJ şi aşa-numitele barouri paralele.

De altfel, interesul consilierilor juridici cu societăţi comerciale sau avocaţilor membri ai barourilor alternative este atât onorabil cât şi legitim.

Două principii sunt aplicabile: tempus regit actum şi principiul neretroactivităţii legii civile.

Avocaţii au ştiut să mulgă vaca juridică română şi au ştiut să o dreseze astfel încât să răspundă foarte bine la comenzi după propriul interes.

Juriştii încă nu ştiu cum să îşi ocupe adevăratul loc în sistemul juridic. De fapt, după părerea mea, jurisconsulţii încă nu ştiu, de fapt, că sunt … cu adevărat … avocaţi.

Anul viitor, 2010, va fi un an de criză profundă şi de şomaj record. Prevăd o creştere enormă a juriştilor şomeri.

Daţi-le ocazia şi lor să fie independenţi ! Permiteţi-le să constituie cabinete individuale sau asociate şi să poată reprezenta şi persoane fizice. Este dreptul lor. Este lucrul pentru care au învăţat 4 ani de facultate, la fel ca avocaţii. Consfinţiţi-l în lege. Clarificaţi situaţia.

Avocaţii au ştiut să reclame pentru ei dreptul de a reprezenta persoane juridice…

Juriştii au rămas în urmă, legaţi pe nedrept de nişte firme ca salariaţi sclavi. Este nedrept.

În 2010, cu siguranţă, juriştii vor îngroşa rândul şomerilor. Practica privată le va permite să supravieţuiască.

Avocaţii strigă în gura mare că unii jurişti practică ilegal profesia de avocat. Au fost şi urmăriri penale. Deci, culmea, un jurisconsult poate fi condamnat şi poate fi încarcerat pentru că face servicii de avocat.

Dar un avocat ?! Poate fi el condamnat şi încarcerat pentru că exercită fără drept profesia de consilier juridic?

Observaţi diferenţa?

Cunoaşteţi Fabula “Câinele şi căţelul” şi faimoasa formulă finală “Noi vrem egalitate … dar nu pentru căţei “! ?

Care este diferenţa între câine şi căţel? Care este diferenţa între avocat şi jurisconsult?

Alberto Kurtyan

Ştiţi câţi membri au unele barouri? 250 membri.
Din care 30% din persoane sunt rude între ele sau afiliaţi.
Stiţi câte persoane sunt admise în fiecare an?
3 sau 4 persoane.

Cum se face, că … statistic vorbind … cei admişi (cam 10% din toti candidaţii) … sunt în general, în marea majoritate, rude/apropiaţi ai avocaţilor membri, sau ai magistraţilor ?
Să înţelegem că avocaţii activi în aceste organizaţii au o zestre genetică de inteligenţă atât de mare, încât să asigure doar perpetuarea propriei specii în detrimentul celorlalţi?
Statistic … este improbabil.
Iar un judeţ circumscris unui barou mic, are în medie 500.000 locuitori.

Spre comparaţie, Bucurestiul are 1.877.000 (2004) locuitori şi 11.000 avocaţi.
Rezultă 1 avocat / 170 locuitori.
Un judeţ de acest fel are în medie 500.000 locuitori şi 250 avocaţi.
Rezultă 1 avocat / 2.000 locuitori.
Tineţi cont de faptul că “oficiile” se dau doar baroului local, în judeţ, nu la avocaţi din alte judeţe.
Ştiu, ca în mod constant, unii avocaţi sunt abonaţi la oficii. Vorba umblă că unii judecători împart onorariile de la oficii cu avocaţii pe care îi “numesc” cu regularitate. {numirile efective se fac de decanii barourilor}
Este mult de vorbit …
Dar dacă invoc argumentul statistic … ajung la concluzia ca unele barouri sunt corupte.
Iar statistica matematică nu minte, oricât ne-am chinui sa găsim explicaţii.
Dificultatea examenului ar trebui să fie aceeaşi pentru toţi.
Statistic este imposibil sau cel puţin foarte improbabil ca un numar atât de mare de rubedenii să fie membri ale barourilor mici.
Este cu atât mai simplu de făcut calculul în barourile mici, unde membrii sunt foarte cunoscuţi local.
Printr-un simplu recensământ al barourilor mici se poate observa cu ochiul liber, din stratosferă, că regulile statistice privitoare la distribuţia cotelor de inteligenţă nu respectă curba lui Gauss.
Dacă luăm în consideraţie factorii matematici şi regulile de examinare instituite de barouri, persoanele admise nu respectă deloc Legea probabilităţilor în ce priveşte admiterea.
Excepţiile de la Legea probabilităţilor se cheamă „devieri” sau „aberaţii” probabilistice.
Dar … dacă punem în ecuaţie “factorul corupţie”, se pare că, brusc, calculul probabilistic … devine perfect aplicabil.
Morala?
Progeniturile şi afiliaţii avocaţilor şi magistraţilor veterani sunt mult mai inteligenţi decât restul candidaţilor.
Alberto Kurtyan

P.S.: Astăzi, 10 octombrie 2009 au fost afisate rezultatele la examenul de admitere in Barourile traditionale din tara.
Rezultatele statistice sufera deviatii puternice de la un judet la altul.
De exemplu, procentul de promovabilitate final in Iaşi este de 18% înainte de contestaţii şi 81% după contestaţii în Suceava.
QED

Trasnăi juridice sau nu, barourile paralele constituite de doctorandul în drept Bota sunt constant recunoscute de puterea judecătorească din România. Opinia mea va consta într-o succesiune de citate din documente oficiale, rezoluţii şi decizii emise magistraţii republicii în 2009:
“Din cercetările efectuate a rezultat că făptuitorii nu pot fi asimilaţi persoanelor care desfăşoară activităţi specifice unei profesii sau unei alte activităţi fără drept deoarece aceştia deţin documentaţie care îi autorizează la exercitarea profesiei de avocat”
“… lacunele legislative ale Legii nr. 51/1995 modificată prin Legea nr. 255/2004 … actul normativ sus enunţat reglementează exercitarea profesiei şi nu modalitatea de constituire şi funcţionare a barourilor”.
“infracţiunea prev. de art. 281 C.p. reţinută în sarcina mai multor avocaţi … nu există în materialitatea sa, iar tratamentul juridic aplicabil acestor avocaţi trebuie să fie similar celor aplicat avocaţilor constituiţi potrivit actului normativ mai sus-menţionat.”
“Spre deosebire de Baroul Bucureşti “Tradiţional” care nu are o lege de înfiinţare ori o hotărâre judecătorească de înfiinţare, ori un act constituitiv, noul Baroul Bucureşti (Bota) există şi funcţionează în baza acestor acte.”
(Rezoluţie NUP nr. 4130/P, 2009, procuror Florea Stoian Andreia, Parchet Sector 5, Bucureşti)
“Nu se poate susţine că drepturile dobândite printr-o hotărâre judecătorească ar fi lipsite de legitimitate doar pe considerentul că înfiinţarea acestor barouri s-a suprapus peste cele deja existente, a căror reglementare este prevăzută de Legea nr. 51/1995″
“Apariţia structurii contestate … a fost posibilă pe fondul unor lacune legislative, neacoperite nici prin dispoziţiile Legii nr. 255/2004, prin care s-au adus modificări Legii nr. 51/1995. Astfel, prin art. 82 din Legea nr. 51/1995 modificată, se prevede că persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea. Or, prin hotărârea judecătorească menţionată, s-a prevăzut că în obiectul activitate al asociaţiei este prevăzut înfiinţarea de barouri şi nu activitatea de consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică.”
“De asemenea, art. 1 pct. 3 din Legea nr. 51/1995, care prevede faptul că funcţionarea altor barouri este interzisă, a fost introdus prin Legea nr. 255/2004, deci ulterior înfiinţării barourilor contestate, astfel că, raportat la textul de lege menţionat, nu se poate trage concluzia că ar fi fost desfiinţat acest barou, întrucât s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii.”
“Intimatul a exercitat profesia în baza legitimităţii dobândite pe calea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în condiţiile deţinerii unei documentaţii care îl autorizează şi care îi conferă dreptul de a exercita profesia. Susţinerile … referitoare la faptul că intimatul a început activitatea … după modificarea Legii nr. 51/1995 prin Legea nr. 255/2004 nu are relevanţă, în cauză, întrucât acesta, la data de … a fost înscris ca avocat într-o structură care era deja înfiinţată, anterior modificării legii.”
(Decizia penală 313/R, 2009 Tribunalul Neamţ, judecători Maria Vasiliu, Vasile Baltag, Eugenia Burlacu, Consuela Păvăluţă)
“Baroul înfiinţat de către av. drd. Pompiliu Bota are personalitate juridică şi funcţiona la momentul respectiv în mod legal, din actele depuse la dosar rezultând o practică constantă a instanţelor de judecată de a aprecia că membrii acestuia nu se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunea de exercitare fără drept a profesiei de avocat.”
(Tribunal Bucureşti, decizia penală 586/R, 2009, confirmare rezoluţie, procuror Andriţoiu Elena – Alina, Cojoacă Florin, Parchet sector 5)
“Se constată totodată faptul că persoanele care au desfăşurat activităţi specifice profesiei de avocat au avut la bază documentaţia necesară care îi autoriza să exercite profesia de avocat”
“Astfel, acestea au fost înscrise în Barou pe bază de examen şi au fost înscrişi în Tabloul Avocaţilor, conform Legii nr. 51/1995.
Pe de altă parte, toate actele emise de Uniunea Avocaţilor din România şi ulterior Uniunii Naţionale a Barourilor din România au avut ca fundamentare legală Legea nr. 51/1995 care reglementează profesia de avocat.
… persoanele înscrise în tablourile UNBR – Structura Bota … au efectuat activităţi specifice profesiei de avocat. Acestea nu au fost efectuate fără drept.”
(Dosar 2045/II – 2/2009, Prim-procuror Mihai Betelie, Parchet sector 4, Bucureşti)
“Din verificarea materialului probator … rezultă că persoanele care figurează înscrise în tablourile UNBR – Structura Bota sunt absolvenţi ai unor facultăţi de drept, fiind licenţiaţi în ştiinţe juridice, aceştia fiind înscrişi în tabloul avocaţilor legali constituiţi.
De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în motivarea hotărârii pronunţată asupra admisibilităţii cererii nr. 24057/2003 prezentată de Pompiliu Bota contra României, se menţionează că membrii asociaţiei “Bonis Potra” pot exercita profesia de avocat cu respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995, care este legea cadru pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi nu de înfiinţare a Barourilor de Avocaţi.
De altfel, practica instanţelor susţine punctul de vedere susmenţionat în sensul că membrii acestor barouri îşi exercită activitatea legal, fiind organizaţi în birouri de avocatură (decizia penală nr. 1561/2008, decizia nr. 5321/2007, decizia nr. 4751/2007 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie)
(Dosar 403/II-2/2009, Cerasela Georgescu, Parchet Sector 5, Bucureşti)
“Faptuitoarea … a exercitat profesia de avocat în baza legitimaţiei, dobândită pe calea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, nedesfiinţată nici până în prezent.
Baroul Neamţ {Structura Bota} funcţionează legal, fiind respectate dispoziţiile Legii 51/1995 modificată prin Legea 255/2004 şi OUG 159/2008.
Confirm propunerea organelor de poliţie de a nu se începe urmărirea penală …”
(Dosar 1069/P/2009, Prim-procuror adjunct Antonela Ciocoiu)
Mai sunt multe alte rezoluţii, sentinţe şi decizii, dar nu le mai enumăr deoarece toate, spun, sub o formă sau alta, acelaşi lucru.
Alberto Kurtyan