Alberto Kurtyan

Proiectul Jurindex a debutat în 10 noiembrie 2008.
Promotorul său, tânărul judecător Adrian Tony Neacşu în vârstă de (atunci) numai 35 de anişori a luptat mult să convingă veteranii CSM-ului să îl susţină.
Alţi tineri, unşi judecători chiar înainte să înveţe bine să meargă pe picioare, l-au susţinut. Şi au reuşit să zămislească un proiect ambiţios şi cu mari speranţe de viitor.
În principiu, iniţiativa a fost lăudabilă, benefică şi chiar unică pe piaţa juridică a României. În sfârşit, justiţia a spart peretele opac şi l-a înlocuit cu un geam transparent. Puteam să ne uităm şi noi la angrenajele interne, la mecanismele zeiţei cu balanţă şi sabie.
Niciodată nu e prea târziu, deşi în ţările unde judecăţile sunt cu adevărat publice, aceste baze de date sunt libere şi gratuite de multe decenii. La noi, sunt încă ţinute sub obroc pentru a fi publicate de câţiva judecători – compilatori de jurisprudenţă.
După lupte seculare care au durat 5 luni, junii revoluţionari au reuşit să obţină oficial sprijinul greilor CSM şi au organizat cu pompă o lansare oficială în marea Aulă a unei prestigioase Universităţi private.
Au participat floarea cea vestită a juriştilor români şi oameni mai puţin vestiţi. Unii … cum am fost şi eu, au participat cu gândul cel bun şi bucuria că într-adevăr a venit şi vremea să cunoaştem cu adevărat Marea Jurisprudenţa Română. Mă simţeam deja părtaş la un eveniment epocal, ca în vremea marilor enciclopedişti francezi.
Deja mă gândeam că vom avea şi noi nişte adevărate Pandecte Digitale.
În fine, după aplauzele mulţimii şi mesajul de felicitare al preşedintelui Băsescu, au fost publicate hotărârile judecătoreşti. Aproape 90 de mii la număr.
Câtă bucurie ! Câtă veselie ! Zburdam prin hotărâri, descărcam cu frenezie, eram în extaj juridic.
Judecătorii, avocaţii şi restul lumii lăudau proiectul că fiind ce-a de-a zecea minune a lumii, ca o valoare “incomensurabilă” putând fi “accesat instantaneu din Noua Zeelanda, Chile sau chiar Hawaii”.
Timpul a trecut, praful memoriei s-a aşternut şi … a venit vremea să folosesc această resursă preţioasă.
Am avut un caz, o speţă clară în care aveam nevoie de o cercetare jurisprudenţială.
Bucuria mi-a fost mare când mi-am amintit de JURINDEX. Vai ce bine că există Jurindex!
Am deschis site-ul, am apăsat pe butoane, am încercat o căutare, mai multe căutări, căutări avansate … descărcări la întâmplare, loterie, descărcări de fişiere în masă … şi … NIMIC.
NIMIC. NIMIC.

Nu am găsit nimic util. Nici o speţă, nici măcar aproape de ce căutam eu. Iar eu personal chiar mă cred un foarte bun detectiv.
Apoi am vrut să caut speţele unui anume judecător.
Rezultat: Nimic
Jurindex-ul nu îmi răspundea la nici o întrebare, nu mişca, nu sufla.
L-am pipăit să văd dacă are puls. Nimic.
Apoi m-am întristat. Asistam la intrarea în comă a Jurindexului.
Apăsam pe butoane şi el răspundea automat, pavlovian. Şi mi-am dat seama că Jurindex este în moarte cerebrală.
Văzând eu că nu am noroc, am început să cercetez mai îndeaproape condiţiile de utilizare.
Şi nu mică mi-a fost mirarea ce-am descoperit.
1. Hotărârile au fost “anonimizate”, “lobotomizate”, adică nu sunt bune de nimic dacă doreşti să le foloseşti ca exemple în procese în derulare.
Dacă doreşti să cauţi numele unui pârât sau reclamant este bine să te laşi păgubaş pentru că nu vei găsi nimic.
Această “anonimizare” este o operaţiune prin care numele pârâţilor şi reclamanţilor sau inculpaţilor au fost îndepărtate de către un program informatic denumit @Hotmod.
Toate hotărârile pronunţate de judecătorii români sunt PUBLICE, prin urmare orice fel de cenzurare a textelor este inutilă şi chiar “puţin” ilegală. În baza cărui text de lege au mutilat hotărârile? Să nu îmi spună nimeni că este vorba de “protecţia datelor personale”. Acele norme de lege nu se aplică hotărârilor judecătoreşti. Dacă ar fi aşa, ar însemna ca toate hotărârile să fie secretizate.
Nu înţeleg ce minte strălucită a avut ideea de a “secretiza” numele persoanelor şi ce a avut în vedere să realizeze prin acest fapt.
2. Numele judecătorilor sunt prost scrise şi indexate încât este practic imposibil să cauţi hotărârile unui anumit judecător.
Nu se poate să anticipezi rezultatul unei pricini judecate de judecătorul Cutărescu, deoarece indexul nu îţi oferă numele acestuia şi speţele judecate de el.
Neavând acces la aceste speţe, nu poţi observa cum acelaşi judecător dă soluţii diferite la speţe cu exact acelaşi obiect.
3. Indexul este inutil câtă vreme câteva zeci de mii de hotărâri judecătoreşti au fost aruncate de-a valma, cu “ţăpoiul” cum zice dna Pivniceru, fără o catalogare riguroasă.
4. Baza de date poartă câteva condiţii aberante.
În “termeni de utilizare”, se stipulează unele interdicţii cum ar fi:
Este strict prohibită “Încorporarea hotărârilor publicate într-un alt site cu ascunderea sursei lor”. Nu ştiu ce normă de lege împiedică utilizarea acestor texte de hotărâri, după voinţa liberă a oricărui utilizator. După ştirea mea, nu există nici o interdicţie legală. Hotărârile judecătoreşti nu poartă nici un drept de autor. La fel, Monitorul Oficial poate fi reprodus fără restricţii şi condiţii. Concluzia la care am ajuns eu este că Jurindex impune o regulă care este nulă şi neavenită. CSM-ul nu poate face reguli cu privire la hotărârile judecătoreşti şi modul în care acestea sunt publicate. Dacă ar fi aşa, nu ar mai publica nici un judecător acele mormane de jurisprudenţe atât de profitabile. Toţi ar fi obligaţi să plătească procente din profit către CSM. Hotărârile s-ar transforma în “literatură” juridică, care, în mare parte este de proastă calitate.
5. Altă bazaconie. Jurindex restrânge descărcarea automată a documentelor prin mijloace automatizate.
În primul rând, nu înţeleg de unde şi-a derivat autoritatea CSM să împună modul de descărcare a documentelor. De unde ştie CSM cine descarcă? Dacă este mână de om care apasă pe buton sau un program automat? Mă îndoiesc să fie în stare administratorii de sistem să deosebească. Şi chiar de ar fi aşa, acel program este programat tot de “mână de om” prin apăsarea de butoane, astfel că este greu de explicat ce înseamă “automatizat”.
6. Fiind o bază de date creată şi administrată de un judecător, nu mă mir că nu a uitat de “disclaimer” sau “neangajarea răspunderii”. Cu alte cuvinte, autorii recunosc faptul că baza de date este o varză informă şi orice utilizator o foloseşte pe propria răspundere. Astfel, dacă vă bazaţi pe ea să câştigaţi un proces şi nu îl câştigaţi … bazându-vă pe minunatele precedente din Jurindex … să nu cumva să emiteţi ceva pretenţii materiale sau daune!
Autorii recunosc chiar faptul că hotărârile nu sunt autentice, ele putând fi diferite de adevăratele hotărâri emise de judecători.
7. Jurindex obligă utilizatorii să folosească o metodă de citare, de indicare a identificatorului unic NUJ. Din nou, nu ştiu de unde îşi derivă forţa “obligatorie” această condiţie. Reamintesc din nou că Jurindex nu are nici o autoritate să impună un index naţional. Pe de altă parte, având în vedere starea deplorabilă a categoriilor, găsesc ineptă condiţia. Pe viitor, identificatorul NUJ va avea o cu totul altă formă, la acelaşi număr fiind atribuită o cu totul altă hotărâre.
Nu recomand nimănui să folosească Identificatorul NUJ ca resursă bibliografică. Pe viitor, lucrările bazate pe această resursă vor fi inutilizabile. Este ca şi cum ai indica în bibliografie o lucrare care nu există. Jurindexul nu are copii de siguranţă, nu are date clare de identificare a speţelor (De ex. Popescu vs. Ionescu) şi în consecinţă este ca un coş de gunoi temporar în care au fost amestecate speţe la grămadă.
8. CSM –ul a dat ordin ca toate instanţele să publice în Jurindex DOAR deciziile relevante. Adică, în alte cuvinte, să cearnă hotărârile, să le cenzureze şi să fie publicate doar cele mai bune. Astfel, vom avea doar acces doar la textele dezinfectate şi cosmetizate, fără să vedem droaia de erori judiciare.
De la data lansării şi până acum nu au mai fost adăugate alte hotărâri.
Concluzia:
În prezent, Jurindex-ul este o bază de date fără catalog de acces, lovită de inutilitate cronică;
Mai mult, prin cenzurarea hotărârilor, nu vom avea acces la hotărârile greşite, deci nu vom învăţa din greşeli;
Hotărârile care au suferit modificări nu vor fi publicate, deci nu vom şti care sunt judecătorii cei mai incompetenţi (care vor fi protejaţi în continuare)
Fiind cunoscut faptul că Justiţia Română se îndreaptă către o statuare a Jurisprudenţei ca izvor de drept, Identificatorul NUJ în forma lui actuală este inutil şi inexpresiv, o identificare numerică sau alfanumerică fiind greu de memorat şi prin urmare greu de invocat în calitate de precedent.
În lipsa garanţiilor că hotărârile sunt autentice, acestea nu pot fi folosite în speţe în cauze reale pe rolul instanţelor.
Lipsa publicării extensive a hotărârilor face imposibilă categorisirea acestora la nivelul cel mai important, şi anume la nivel de Judecătorie.
Este imposibil să urmăreşti soarta unei speţe de-alungul tuturor instanţelor prin care trece.
În fine, văzând că nu mişcă Jurindexu’ deloc, nu răspunde la întrebări şi are midriază fixă … cred că e timpul să-i cântăm prohodul şi să-l îngropăm în cimitirul digital al bunelor intenţii judiciare.
Odihnească-n pace !
Deşi în aceste momente este bine să fii budist, să crezi în reîncarnare !
Proiectul ăsta ar fi bine să aibă parte de o Renaştere, ceva !

Asculta textul aici !

Comentariu la articolul din juridice.ro : Recistigarea credibilităţii
Toate cuvintele puse in gura dlui Balasa (sau poate chiar edictate de acesta, in direct in Comisie, nu stiu) nu sunt altceva decit fraze alambicate si ininteligibile.
Fraza are o constructie proustiana si un index de lizibilitate zero.
Nu înţeleg ce spune, nici dacă citesc stând în cap.
Este ceva de genul:
“- Nu am obţinut ceva, dar nu am pierdut nimic, binele este imperfect,dar nu este rău perfect, însă răul nu este bun, dar binele este întotdeauna mai bun decât răul şi răul transformat în bine este un bine deghizat în rău.”
“- “Nu am câştigat recunoaştere, dar am fost o putere, dar puterea
este un scop în sine, fără prejudicii şi anormalitatea nu o simţim, suntem depărtaţi de iluzia funcţionării justiţiei … bla bla bla bla”

Confratele meu din baroul paralel (“ilegalist” de-al meu), pe care nu îl cunosc personal, senatorul Iulian Urban este impresionat de “magia” peniţei lui Bălaşa.

Eu nu sunt impresionat deloc, ba sunt chiar puţin îngrijorat că nu
este vorba de “magie” ci de “maladie” sau de opera unui dislexic cu suflet de poet. Un Urmuz al instanţei, dar care nu emite voit astfel de născociri frazale, ci chiar aşa gândeşte cu convingere intimă.

Nu înţeleg, sincer, cum poate să treacă un examen de logică la INM un om care scrie asemenea fraze lipsite de cap şi coadă şi mocirlite în astfel de propoziţii cu arhitectonică bizară.

Dacă Iulian Urban s-a lăsat fermecat de o pledoarie de acest gen
înseamnă că probabil o mai fi spus şi altceva, dar a uitat domnia sa să le menţioneze.

Eu am cunoscut oameni care te farmecă doar când îţi spun bună ziua.

Dar trebuie să recunosc că dl. filosof Bălaşa Gabriel m-a fermecat şi pe mine, prin suprema lipsă de sens a frazei citate de Urban.

Urmeaza textul comentat:
Gabriel Balasa: “Poate ca nu am reusit sa castigam din partea celorlalte puteri nicio recunoastere a statutului de PUTERE JUDECATOREASCA, poate ca multi vor spune dupa acest protest, ca am fost pentru putin timp si noi APROAPE O PUTERE, noi vom spune insa, ca niciodata pentru noi PUTEREA nu a fost si nu va fi un scop in sine (cum din pacate este si se manifesta pentru celelalte puteri). Scopul nostru a fost departarea de iluzia ca cedarea in fata celor impuse intr-un mod care aduce prejudicii functionarii institutiei JUSTITIEI este un lucru normal pe care trebuie sa-l acceptam, indiferent de faptul ca noi simtim anormalitatea zilelor si anilor pe care ii traim in Romania, pentru ca nu se poate face nimic.”

Inchei tot cu un citat al lui Gabriel Balasa: “Nu va ganditi ca am pierdut ceva pentru ca nu am obtinut tot ce am cerut, pentru ca trebuie sa acceptam faptul ca binele poate fi imperfect dar asta nu poate sa-l transforme in rau, asa cum nici raul perfect nu este ceva bun.”

Răspuns la cuvântarea preşedintelui CSM :

“In primul rand vreau sa-i felicit pentru fermitatea si solidaritatea cu care si-au aparat in aceste zile independenta”

Mulţumirile aduse magistraţilor sunt identice cu modul în care le-a mulţumit Ion Iliescu minerilor.
Felicitările dvs. aduse magistraţilor pentru că s-au solidarizat întru infracţiune sunt nepotrivite şi îmi întăreşte convingerea că nu aveţi ce căuta în fruntea CSM.
Cuvintele dvs meşteşugite ascund un adevăr crunt: judecătorii au declarat o grevă de facto, ilegală, care a adus prejudicii imense în economia românească şi a nesocotit atât constituţia cât şi vreo alte 10 legi organice.
Prin sprijinul şi activităţile instigatorii desfăşurate de dvs, v-aţi decrebilizat total şi aţi devenit incompatibil cu înalta funcţie pe care o deţineţi în stat.
Faptele dumneavoastră şi ale unor confraţi ţin de domeniul penalului şi sper să fie sancţionate.

“Astazi, cu medierea societatii civile s-au efectuat primii pasi concreti pentru semnarea cu celelalte puteri a „Pactului pentru justitie”. ”

Pactul pentru justiţie este de fapt, “Pactul pentru banii judecătorilor”, o încercare disperată de a vă păstra privilegiile.
Eu sper că acea Comisie pentru Pact să se transforme în “Comisia de anchetă a judecătorilor ” pentru că ceea ce aţi făcut şi să vă expună public, dacă mai este nevoie, chipul urât şi infam al acestor căutători de aur care calcă pe cadavre să obţină ce vor.

“Principiile pe care se va construi Pactul pentru justitie sunt prevazute in Recomandarea R (94) a Comitetului de Ministri … Principiile fundamentale cu privire la independenta sistemului judiciar adoptate de Cel de-al Saptelea Congres al Natiunilor Unite ”

Am urmărit toate apariţiile publice ale doamnei Pivniceru, alţi judecători, Costiniu şi alţi reprezentanţi din corul de bocitoare al justiţiei.
Dar se pare că nu sunt simple bocitoare. Ele poartă sub robă un cuţit lung cu care înjunghie însăşi inima societăţii. Locotenenţii amazoanelor se ascund sub pulpana lungă, şi … prin mişcări de karate juridic, căsăpesc ostaticii … justiţiabilii. Principiile invocate … recomandările Comitetului de Ministri sunt în vigoare de 25 de ani … nu din august.
Este o dovadă de o ipocrizie ostentativă să reciti zeci de norme atunci când este vorba de propriul interes … şi să uiţi acele norme în mod convenabil … atunci când vine un simplu român cu jalba la stăpânire. Românul simplu găseşte mai multă dreptate la CEDO decât la judecătoriile noastre prăfuite şi populate cu fosile putregaite.

Deoarece suntem constienti ca o societate democrata nu poate supravietui pentru un timp indelungat fara echilibrul pe care justitia i-l confera, ii chem azi pe toti judecatorii sa intre in salile de judecata si pe procurori sa suspende protestul.

” De asemenea ii chem pe toti magistratii romani sa ramana vigilenti, astfel incat calendarul realizarii masurilor pe termen mediu si lung stabilite in Pactul pentru justitie sa fie respectate intocmai, astfel incat ceea ce azi a dobandit magistratura romana sa nu fie pierdut vreodata. ”

Nu ati cistigat nimic, decit bani, cel mult. De altlfel, este exact ceea ce aţi dorit vreodată. Şi aţi mai dorit să se ştie că atunci când ameninţaţi cu greva, clasa politică trebuie să facă sluj şi să reacţioneze rapid cu săru’mâna. Justiţia nu se schimbă prin pacte. Justiţia se schimbă prin eliminarea uscăturilor, a procurorilor şi judecătorilor corupţi, care vând dreptatea pe bani, ca pe o marfă pe tejgheaua instanţelor.

Oricum, mă bucur că s-a terminat “protestul” … şi aşteptăm nota de plată pentru grevă.

Aaah … era să uit. Ministeul Justiţiei a declarat că sumele restante de plată către judecători sunt de 300.000.000 EURO (treisutemilioane). Adică 30% din toată tranşa FMI.
Dacă punem numărul de judecători de 5000 … rezultă că fiecare judecător va primi în medie 60.000 EURO. Bineînţeles, banii aceştia şi i-au atribuit singuri, prin hotărâri ilegale. Dar fiind definitive, irevocabile şi sigilate de duhul sfânt … gata … ce a păpat lupu’ … e bun păpat.
Legea civilă nu retroactivează, nu-i aşa?

Trai neneacă !

Virgil Andreies: “Ii chem azi pe toti judecatorii sa intre in salile de judecata”
25 Septembrie 2009 – Juridice.ro 2372 citiri
Mesajul presedintelui CSM, Virgil Andreies, cu prilejul semnarii pactului pentru o Justitie Europeana:
“Ma adresez azi magistratilor romani.
In primul rand vreau sa-i felicit pentru fermitatea si solidaritatea cu care si-au aparat in aceste zile independenta. Modul in care magistratii au aparat justitia, ca putere in stat, a demonstrat ca in Romania exista un corp al judecatorilor si procurorilor de cariera si care percep in intelesul cel mai profund separatia si echilibrul in care puterile unui stat de drept trebuie sa se situeze.
Astazi, cu medierea societatii civile s-au efectuat primii pasi concreti pentru semnarea cu celelalte puteri a „Pactului pentru justitie”.
Principiile pe care se va construi Pactul pentru justitie sunt prevazute in Recomandarea R (94) a Comitetului de Ministri al statelor membre privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor, precum si Principiile fundamentale cu privire la independenta sistemului judiciar adoptate de Cel de-al Saptelea Congres al Natiunilor Unite privind Prevenirea infractiunilor si tratamentul infractorilor sustinut la Milano din 26 august – 6 septembrie 1985 si avizate prin Rezolutiile 40/32 din 29 noiembrie 1985 si 40/146 decembrie 1985 ale Adunarii Generale.
Deoarece suntem constienti ca o societate democrata nu poate supravietui pentru un timp indelungat fara echilibrul pe care justitia i-l confera, ii chem azi pe toti judecatorii sa intre in salile de judecata si pe procurori sa suspende protestul.
De asemenea ii chem pe toti magistratii romani sa ramana vigilenti, astfel incat calendarul realizarii masurilor pe termen mediu si lung stabilite in Pactul pentru justitie sa fie respectate intocmai, astfel incat ceea ce azi a dobandit magistratura romana sa nu fie pierdut vreodata.
Va multumesc,
Judecator Virgil Viorel Andreies
Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii”

Semnati Petitia ONLINE

http://www.gopetition.com/petitions/opriti-greva-ilegala-a-magistratilor.html

Avind in vedere ca greva magistratilor contribuie la degradarea grava a serviciului public al Justitiei in Romania si lezeaza demnitatea profesiei de magistrat;

Avind in vedere ca revendicarile greviste ale judecatorilor sunt mercantile si ilegitime, situindu-se in afara cadrului legal stabilit de Constitutia Romaniei, Legea 304/2004, Legea 303/2004, OUG 43/2002, Legea 317/2004, Hot. CSM 387/2005, Ordin 529/C/2007;

Avind in vedere ca prin greva, judecatorii contribuie la destructurarea sistemului de balante intre puterile statului si incearca prin acest protest politic sa devina autoritate legiuitoare prin interpretarea creativa a legilor;

Avind in vedere ca revendicarile salariale lipsite de bun simt si solicitarea atribuirii a 1% din intregul PIB al tarii si gestionarea exclusiva a fondurilor bugetare de catre ICCJ vor conferi acestei profesii privilegii de casta nobiliara;

Avind in vedere conflictul constitutional intre ICCJ si Parlament si Executiv, constatat de Curtea Constitutionala si luand in considerare numeroasele condamnari ale Statului Roman de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, direct imputabile magistratilor pentru erori judiciare;

Avind in vedere consecintele devastatoare ale grevei asupra economiei nationale si asupra drepturilor justitiabililor, restringerea accesului la justitie si prejudiciile imense aduse cetatenilor prin inchiderea si blocarea activitatii instantelor,

Solicitam Parlamentului Romaniei, precum si fiecarui parlamentar in parte ca reprezentanti ai organului reprezentativ suprem al poporului roman si al unicii autoritati legiuitoare a tarii sa uzeze de toate prerogativele conferite de Constitutia Romaniei pentru a determina incetarea grevei ilegale a magistratilor,

Solicitam puterii legiuitoare si fiecarui senator si deputat in parte sa clarifice legislativ statutul juridic al magistratului, interdictiile si incompatibilitatile acestora.

1. Instituirea unor proceduri legislative pentru a impiedica pe viitor blocarea serviciului public prestat de Judecatorii, Tribunale, Tribunale specializate, Curti de Apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin interzicerea blocarii arhivelor si serviciilor de grefa instantelor de orice grad;

2. Stabilirea unei salarizari decente a magistratilor si a unui sistem de pensii echitabil, pe baza principiului “la cotizatie egala, pensie egala”;

3. Pastrarea in sarcina Executivului a atributiilor de gestionare a bugetului Justitiei;

4. Stabilirea unui sistem de evaluare profesionala a procurorilor si judecatorilor si de sanctionare rapida, eficienta si impartiala a generatorilor de erori judiciare.

Alberto Kurtyan