Magistratul-profesor: întrebări şi tentaţii

Magistratul trebuie să îşi desfăşoare activităţile extrajudiciare astfel încât să nu intre în conflict cu obligaţiile sale judiciare; - să nu stânjenească capacitatea sa de a judeca imparţial; - să nu discrediteze funcţia de magistrat;- să nu împiedice îndeplinirea îndatoririlor judecătoreşti.
Bineînţeles, o separaţie completă a magistratului de activităţile sale extrajudiciare nu este nici posibilă, nici înţeleaptă; magistratul nu poate fi izolat de comunitatea în care trăieşte.
Magistratul poate avea activităţi auxiliare, poate ţine cuvântări, poate scrie, lectura public sau preda în învăţământ sau poate participa la alte activităţi extrajudiciare cu privire la probleme de drept, sistemul judiciar, administrarea justiţiei precum şi alte subiecte non-juridice.
În calitatea sa de funcţionar al justiţiei şi excelent cunoscător al legii, magistratul are o perspectivă unică, necesară pentru îmbunătăţirea legilor, a sistemului judiciar.
Magistratul poate oferi informaţii foarte utile în domeniul dreptului material şi procedural, poate participa la îmbunătăţirea justiţiei civile, penale şi a delincvenţei juvenile.
În măsura în care TIMPUL ÎI PERMITE, magistratul trebuie încurajat să participe la activităţi extrajudiciare, fie independent sau prin intermediul asociaţiilor de profil, a adunărilor magistraţilor sau alte organizaţii dedicate îmbunătăţirii sistemului juridic.
Judecătorii şi procurorii pot participa la diferite demersuri pentru administrarea echitabilă a justiţiei, independenţa justiţiei şi integritatea profesiei juridice.

Întrebări:
- Având în vedere încărcarea uriaşă de dosare în justiţie, cât timp rezonabil mai are un magistrat să poată funcţiona eficient ca profesor universitar?
- Cum se justifică sumele plătite magistraţilor pentru orele suplimentare la locul de muncă şi orele de curs?Există cazuri în care aceste ore, însumate zilnic, depăşesc 24 de ore.
- Nu este o încălcare a codului etic substituirea magistratului – profesor la cursurile la care este titular, de către terţe persoane? Desigur, în baza acestui contract de mandat nescris, magistratul derivă venituri!Ce regim au aceste venituri?Cum se împacă funcţia de cvasi-salariat şi subordonarea universitară a profesorului cu funcţia de magistrat independent – reprezentant al puterii de stat?
- Ce efect are asupra imparţialităţii magistratului faptul că un judecător câştigă mult mai mult din relaţiile sale financiare cu o Universitate decât câştigă din profesia de magistrat?Unde va rezida loialitatea magistratului atunci când cele două calităţi vor fi puse în balanţă ? La Universitate sau la Palatul de Justiţie?
- Ce efect au asupra actului de justiţie “prieteniile” dintre magistraţii profesori şi studenţii lor, avocaţii şi conducerea universităţilor care le asigură veniturile suplimentare?
- Cum este afectată imparţialitatea magistratului în cazul în care universităţile le acordă titluri universitare sau onorifice sau sunt invitaţi la activităţi de colectare de fonduri în calitate vorbitori principali sau de oaspeţi de onoare?
Magnitudinea veniturilor din activităţile didactice supune magistraţii unor tentaţii apreciabile. Profesoratul devine o activitate atât de profitabilă încât judecătorul se va simţi încorsetat de îndatoririle sale împovărătoare de magistrat şi de aparentele constrângeri ale profesiei desfăşurate în instanţă şi camera de consiliu.
Judecătorii sunt oameni. Iar oamenii greşesc.Universităţile vor influenţă. Deşi ar trebui să fie unităţi non-profit, universităţile sunt guvernate de raţiuni esenţial comerciale.Universităţile doresc magistraţi în corpul profesoral pentru a exploata prestigiul acestora şi poziţia lor judiciară.
Care este linia de demarcaţie între profesor şi magistrat?Sau unde ar trebui trasă linia?
Magistraţii ar trebui să înţeleagă că în primul rând sunt magistraţi de carieră şi în subsidiar profesori universitari.
Alberto Kurtyan