Ştiţi câţi membri au unele barouri? 250 membri.
Din care 30% din persoane sunt rude între ele sau afiliaţi.
Stiţi câte persoane sunt admise în fiecare an?
3 sau 4 persoane.

Cum se face, că … statistic vorbind … cei admişi (cam 10% din toti candidaţii) … sunt în general, în marea majoritate, rude/apropiaţi ai avocaţilor membri, sau ai magistraţilor ?
Să înţelegem că avocaţii activi în aceste organizaţii au o zestre genetică de inteligenţă atât de mare, încât să asigure doar perpetuarea propriei specii în detrimentul celorlalţi?
Statistic … este improbabil.
Iar un judeţ circumscris unui barou mic, are în medie 500.000 locuitori.

Spre comparaţie, Bucurestiul are 1.877.000 (2004) locuitori şi 11.000 avocaţi.
Rezultă 1 avocat / 170 locuitori.
Un judeţ de acest fel are în medie 500.000 locuitori şi 250 avocaţi.
Rezultă 1 avocat / 2.000 locuitori.
Tineţi cont de faptul că “oficiile” se dau doar baroului local, în judeţ, nu la avocaţi din alte judeţe.
Ştiu, ca în mod constant, unii avocaţi sunt abonaţi la oficii. Vorba umblă că unii judecători împart onorariile de la oficii cu avocaţii pe care îi “numesc” cu regularitate. {numirile efective se fac de decanii barourilor}
Este mult de vorbit …
Dar dacă invoc argumentul statistic … ajung la concluzia ca unele barouri sunt corupte.
Iar statistica matematică nu minte, oricât ne-am chinui sa găsim explicaţii.
Dificultatea examenului ar trebui să fie aceeaşi pentru toţi.
Statistic este imposibil sau cel puţin foarte improbabil ca un numar atât de mare de rubedenii să fie membri ale barourilor mici.
Este cu atât mai simplu de făcut calculul în barourile mici, unde membrii sunt foarte cunoscuţi local.
Printr-un simplu recensământ al barourilor mici se poate observa cu ochiul liber, din stratosferă, că regulile statistice privitoare la distribuţia cotelor de inteligenţă nu respectă curba lui Gauss.
Dacă luăm în consideraţie factorii matematici şi regulile de examinare instituite de barouri, persoanele admise nu respectă deloc Legea probabilităţilor în ce priveşte admiterea.
Excepţiile de la Legea probabilităţilor se cheamă „devieri” sau „aberaţii” probabilistice.
Dar … dacă punem în ecuaţie “factorul corupţie”, se pare că, brusc, calculul probabilistic … devine perfect aplicabil.
Morala?
Progeniturile şi afiliaţii avocaţilor şi magistraţilor veterani sunt mult mai inteligenţi decât restul candidaţilor.
Alberto Kurtyan

P.S.: Astăzi, 10 octombrie 2009 au fost afisate rezultatele la examenul de admitere in Barourile traditionale din tara.
Rezultatele statistice sufera deviatii puternice de la un judet la altul.
De exemplu, procentul de promovabilitate final in Iaşi este de 18% înainte de contestaţii şi 81% după contestaţii în Suceava.
QED